Putin nu vrea doar petrodolari, conflictul din Iran oferă încă o oportunitate nesperată. „Kremlinul nu a semănat această recoltă, dar cel mai probabil o va culege”

După ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, Kremlinul se așteaptă să profite de creșterea prețurilor la îngrășăminte. Totodată, vrea să se răzbune pentru eșecul acordului privind cerealele din 2023. Donald Trump susține că victoria în Iran este aproape, dar încă nu se întrezărește sfârșitul ostilităților din Golful Persic.

Dimpotrivă, se implementează treptat noi abordări pentru limitarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz.

• Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a început să emită permise de tranzit plătite navelor care nu au acorduri cu Statele Unite sau Israel.
• Un număr tot mai mare de țări doresc să discute despre „trecerea în siguranță a navelor lor”.
• Consecințele restricționării tranzitului asupra pieței petroliere sunt deja clare și bine cunoscute.

FLASH NEWS Reprezentanții AUR s-au întâlnit cu Darryl Nirenberg, noul ambasador SUA la Bucureşti. Ce mesaj au transmis pe rețelele de socializare

11:24

ACCIDENT Accident aviatic fatal în Rusia cu zeci de victime. Un avion militar, care survola Marea Neagră, s-a prăbușit în condiții suspecte

11:07

„Nu se acordă la fel de multă atenție impactului asupra pieței globale de îngrășăminte. Schimbările vor fi graduale, dar ireversibile. Prețurile alimentelor vor avea nevoie de 6-9 luni pentru a reacționa la șocul ofertei de pe piața îngrășămintelor, după închiderea Strâmtorii Ormuz. Între timp, Rusia s-ar putea bucura de beneficii mult mai tentante decât umplerea temporară a buzunarelor cu petrodolari”, notează Alexandra Prokopenko într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

Carnegie: „Rusia s-ar putea bucura de beneficii mult mai tentante decât umplerea temporară a buzunarelor cu petrodolari” | Foto – Mediafax

„Nu există astfel de soluții pentru îngrășăminte”

Strâmtoarea Hormuz este cea mai importantă rută de tranzit nu doar pentru petrol, ci și pentru îngrășăminte.

„Țările din Golful Persic reprezintă aproximativ 46% din tranzitul maritim global de uree și aproximativ 30% din tranzitul de amoniac.

Acești compuși ai azotului sunt esențiali pentru cultivarea eficientă a aproape oricărei culturi alimentare. Cu toate acestea, transportul lor maritim din Golful Persic este aproape complet paralizat.

• Perturbările tranzitului maritim prin strâmtoare au declanșat deja o creștere bruscă a prețurilor îngrășămintelor cu azot și fosfor.
• Potrivit Platts, începând cu 19 martie, prețul franco bord (FOB) pentru ureea granulară din Orientul Mijlociu a crescut la 604-710 dolari pe tonă, de la 436-494 dolari înainte de începerea războiului.
• Ureea granulară din Asia de Sud-Est era la 750 de dolari pe tonă pe 19 martie, de la 490-498 dolari la sfârșitul lunii februarie.
• Ureea granulară este un îngrășământ chimic solid, de înaltă concentrație, conținând 46% azot ureic. Este cea mai economică și populară sursă de azot pentru culturile agricole
• Deși aceste prețuri sunt încă sub maximele record din 2022, continuă să crească.

În plus, spre deosebire de petrol, nu există rezerve strategice de uree. Nu există conducte alternative pentru amoniac și nici escortă militară. Arabia Saudită a creat infrastructură pentru exportul de petrol ocolind Strâmtoarea Hormuz, dar nu există astfel de soluții pentru îngrășăminte”, continuă Alexandra Prokopenko.

„Moscova a folosit deja această tactică”

Ca și în cazul pieței petrolului, Rusia este unul dintre principalii beneficiari ai turbulențelor de pe piața îngrășămintelor.

„Rusia reprezintă aproximativ 23% din exporturile globale de amoniac, 14% din exporturile globale de uree și – împreună cu Belarus – 40% din exporturile globale de potasiu.

În plus, infrastructura sa de export este complet independentă de Strâmtoarea Ormuz.

• Moscova nu are nevoie de un armistițiu, o escortă militară sau o descoperire diplomatică pentru a-și intensifica livrările. Tot ce are nevoie sunt comenzi.
• Importatorii din Nigeria și Ghana pre-achiziționează îngrășăminte rusești pentru al treilea trimestru al anului 2026.
• Acesta este un răspuns rațional al pieței la dispariția ofertei concurente.
• Odată stabilite, aceste conexiuni se vor consolida într-o dependență care ar putea depăși orice armistițiu.

Moscova a folosit deja această tactică. În perioada 2022-2023, Kremlinul a folosit «Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră» ca pârghie diplomatică în Africa și Orientul Mijlociu.

Rusia a îndemnat țările importatoare să obțină poziții mai prietenoase și să obțină voturi corespunzătoare în cadrul ONU, ca o condiție prealabilă neoficială pentru reluarea livrărilor”, explică Alexandra Prokopenko.

Putin vrea să profite și în criza îngrășămintelor | Foto – Mediafax

Ce spune consilierul prezidențial Nikolai Patrușev 

Într-un interviu acordat publicației Kommersant, consilierul prezidențial Nikolai Patrușev a declarat că războiul SUA cu Iranul nu este o criză temporară, ci o realiniere structurală care ar trebui valorificată.

• Potrivit lui Patrușev, operațiunea americano-israeliană este un „catalizator pentru redistribuirea pieței energetice globale și perturbarea logisticii maritime” și are „consecințe umanitare și economice imprevizibile”.

Nikolai Patrușev | Foto – Profimedia Images

• Patrușev nu a menționat Ucraina în interviu. Cu toate acestea, el a propus furnizarea de convoaie navale pentru protejarea navelor comerciale.

„În august 2024, Patrușev a fost numit președinte al nou-înființatului Consiliu Maritim Rus. Între timp, fiul său, Dmitri Patrușev, este viceprim-ministru pentru agricultură și producție de îngrășăminte”, mai scrie Alexandra Prokopenko.

Dmitri Patrușev și Vladimir Putin | Foto – Profimedia Images

„Trei șocuri consecutive în sectorul agricol”

„Închiderea Strâmtorii Hormuz declanșează o reacție în lanț de trei șocuri consecutive în sectorul agricol”, continuă autoarea analizei.

• „Primul șoc – o creștere a prețurilor îngrășămintelor – este deja în curs de desfășurare. Chiar și fermierii din țările dezvoltate o resimt, deși mai puțin acut datorită stocurilor existente și accesului la finanțare.
• Al doilea șoc – randamente reduse ale culturilor ca urmare a prețurilor ridicate la îngrășăminte – va veni în toamnă. Impactul său va fi inegal: producătorii agricoli din Statele Unite și UE vor considera că le va fi mai ușor să își diversifice furnizorii decât cei din multe țări din Africa și Asia.
• Al treilea șoc – inflația alimentelor – va urma în 2027. Alimentele sunt mărfuri cu o elasticitate a cererii prin preț foarte scăzută, în special în țările mai sărace.

Un șoc al ofertei se traduce aproape în întregime prin prețuri mai mari, mai degrabă decât prin consum mai mic. Consumul mai mic este în sine o catastrofă. În țările mai sărace, un consum mai mic înseamnă foamete și nu doar schimbări în compoziția coșului de consum”, avertizează Alexandra Prokopenko.

„Kremlinul se va bucura de câștiguri geopolitice de pe urma tulburărilor din Golful Persic”

Pentru Rusia, fiecare dintre aceste trei șocuri este important în felul său.

Moscova a impus cote de export pentru îngrășăminte încă din 2025, pentru a stabiliza piața internă.

„O creștere rapidă a exporturilor ar necesita decizii guvernamentale corespunzătoare și s-ar putea lovi de constrângeri de infrastructură în porturi.

• Din punct de vedere istoric, Rusia a fost cel mai mare exportator mondial de amoniac anhidru. (n.red. – este utilizat și ca adjuvant tehnologic în tratarea celulozei și hârtiei, lemnului, cauciucului, obținere coloranți pentru textile, industria chimică, fabricarea pieselor electronice)
• Cu toate acestea, conducta de amoniac Togliatti-Odesa nu funcționează în prezent din cauza războiului din Ucraina.
• Conducta a fost construită între 1975 și 1981.
• Are o lungime de 2.471 km, dintre care 1.031 km traversează teritoriul ucrainean.

Un nou terminal în Peninsula Taman trebuia să rezolve parțial această problemă, dar detaliile privind capacitatea sa completă rămân neclare”, punctează autoarea analizei.

Vladimir Putin| Foto – Mediafax

Rusia, furnizor indispensabil care a salvat lumea de la foamete?

Kremlinul a declarat deja că Rusia este una dintre puținele țări care pot asigura o aprovizionare pe piață în creștere”, amintește Prokopenko.

„Pe termen lung, Kremlinul se va bucura de câștiguri geopolitice de pe urma tulburărilor din Golful Persic și nu doar de beneficii financiare. Venituri suplimentare din petrol sunt probabile, dar s-ar putea epuiza.

• Între timp, prețurile mai mari la îngrășăminte și alimente reprezintă o victorie de o altă amploare. Rusia nu va profita doar de creșterea prețurilor.
• Va avea oportunitatea de a-și transforma puterea de piață în influență politică și de a dobândi o poziție de sprijin asupra țărilor a căror neutralitate este vitală pentru Occident.

Războiul din Iran se va încheia probabil înainte ca majoritatea oamenilor să vadă legătura sa cu creșterea prețurilor la alimente în 2027.

Până atunci, Rusia va putea să se poziționeze ca un furnizor indispensabil care a salvat lumea de la foamete. Kremlinul nu a semănat această recoltă, dar cel mai probabil o va culege”, încheie Alexandra Prokopenko analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Totul sau nimic în Arctica? Putin mută provocator, 7 submarine nucleare din clasa Delta-IV și Borei au fost desfășurate în zona Peninsulei Kola. „Două treimi din flotă” 
• Războiul din Iran continuă, dar cum se va încheia? Geopolitical Futures: „Fie Trump a ignorat informațiile, fie comunitatea de informații a făcut o greșeală fundamentală”
• Se reaprinde flacăra războiului în Yemen? Rebelii Houthi „au degetele pe trăgaci”, dar încă nu au intervenit în apărarea „sponsorului” Iran. 3 scenarii îngrijorătoare sunt deja pregătite
• Războiul din Iran continuă, China și Rusia joacă „la așteptare”. Strategie comună pe termen lung sau interese diferite în „laboratoarele” lui Putin și Xi?
• „Companiile fantomă”. Firmele rusești plasate sub sancțiuni continuă să alimenteze „mașina de război” a Rusiei lui Putin. Contracte cu 6000 de exportatori străini, 4000 au sediul în China