Cele mai recente lupte dintre Afganistan și Pakistan au fost „umbrite” de atacurile lansate de SUA și Israelului împotriva Iranului. Pentru Kremlin, însă, conflictul reprezintă o provocare majoră. Atât Afganistanul, cât și Pakistanul sunt parteneri importanți ai Rusiei lui Putin. Escaladarea militară slăbește securitatea regională și subminează conceptul de Sud Global, promovat puternic de Moscova.
Oficialii ruși transmit că Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO) și grupul BRICS – format din națiuni în curs de dezvoltare – ar putea forma baza unei noi ordini mondiale.
Dar ajutorul practic pe care aceste grupuri îl pot oferi în situații de conflict s-a dovedit a fi – încă o dată – limitat, notează Ruslan Suleymanov într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
Confruntarea dintre Afganistan și Pakistan a început pe 26 februarie 2026, cu două zile înainte de începerea războiului din Orientul Mijlociu.
„Nu este prima dată când cele două țări s-au luptat. Principalul motiv al ciocnirilor din ultimii ani a fost gruparea militantă Tehreek-e-Taliban Pakistan. Este cunoscută și sub numele de talibanii pakistanezi. Islamabadul consideră Tehreek-e-Taliban Pakistan ca pe o rețea teroristă activă care comite în mod regulat atacuri în Pakistan. Mai crede că este adăpostită de Kabul. Talibanii din Kabul au declarat că nu au nicio legătură cu Tehreek-e-Taliban Pakistan”, explică Ruslan Suleymanov.
O altă problemă de lungă durată este disputa privind frontiera dintre Afganistan și Pakistan, stabilită arbitrar în 1893. Tratatul a fost încheiat de Abdur Rahman Khan, emirul Afganistanului, și Sir Mortimer Durand, un reprezentant al guvernului colonial britanic din India.
„Deoarece așa-numita Linie Durand împarte în două o regiune în care etnicii paștuni au trăit timp de secole, guvernele afgane succesive – inclusiv talibanii (care sunt în mare parte paștuni) – au refuzat să o recunoască.
Indiferent de rădăcinile sale istorice, luptele actuale ridică o serie de întrebări incomode pentru Rusia.
Moscova consideră atât Kabulul, cât și Islamabadul drept parteneri cheie în Sudul Global. Afganistan și Pakistan sunt privite drept aliați ideologici atunci când vine vorba de eforturile de a construi o lume nouă, multipolară”, continuă Ruslan Suleymanov.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2Fcaptura-de-ecran-2026-04-02-085604.png)
Hibatullah Akhundzada, cunoscut și sub numele de Haibatullah Akhunzada, cleric afgan și lider suprem al Afganistanului în regimului taliban nerecunoscut internațional | Foto – Wikipedia
Rusia i-a eliminat pe talibani de pe lista teroriștilor în 2025. Astfel, a devenit prima țară din lume care îi recunoaște pe foștii rebeli drept guvernul legitim al Afganistanului.
Totul a plecat de la dorința Kremlinului de a sprijini forțele din Sudul Global care împărtășesc convingerile sale anti-occidentale.
„Un alt motiv a fost dorința de sprijin din partea Afganistanului pentru combaterea terorismului. Punctul de pornire a fost atacul sălii de concerte Crocus City din Moscova din 2024. Militanții din aripa afgană a Statului Islamic și-au asumat responsabilitatea.
Și Pakistanul este un partener important pentru Rusia. Cu o populație de 250 de milioane de locuitori (a cincea cea mai mare din lume), joacă un rol major în diverse organizații internaționale. Exact acolo unde Kremlinul face lobby pentru dezmembrarea dominației occidentale și instaurarea unei noi ordini globale.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2F8094014-hepta_mediafax_foto-abacaprfess_hepta-scaled.jpg)
Kremlinul face lobby pentru dezmembrarea dominației occidentale și instaurarea unei noi ordini globale | Foto – Mediafax
Cu sprijinul Rusiei, Pakistanul a devenit membru al SCO în 2017 și se așteaptă să se alăture BRICS în 2026.
Pakistanul este, de asemenea, membru permanent al Consultărilor din Formatul Moscova privind Afganistanul, care ar trebui să ajute Kabulul în combaterea terorismului și stoparea traficului de droguri”, mai scrie Ruslan Suleymanov.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2F8083208-hepta_mediafax_foto-dpa_hepta.jpg)
Cu sprijinul Rusiei, Pakistanul a devenit membru al SCO în 2017 și se așteaptă să se alăture BRICS în 2026 | Foto – Mediafax
Valoarea schimburilor comerciale dintre cele două țări s-a dublat. De la 697 de milioane de dolari în 2021 (înainte de invadarea Ucrainei), s-a ajuns la 1,3 miliarde de dolari în 2024, menționează Suleymanov.
„Cea mai mare parte a acestora sunt produse agricole. În 2024, Moscova a găzduit primul forum comercial și de investiții Pakistan-Rusia.
Capacitatea Rusiei de a influența evenimentele din ceea ce consideră a fi marginea sudică a sferei sale de influență s-a dovedit, de asemenea, a fi minimă. Moscova s-a oferit să medieze între Kabul și Islamabad, dar a fost refuzată”, punctează Ruslan Suleymanov.
La urma urmei, mai scrie acesta, „Rusia nu are nicio modalitate de a exercita o influență politică sau economică semnificativă asupra niciuneia dintre părți”.
„În special, toate acordurile recente de încetare a focului dintre Pakistan și Afganistan au fost încheiate fără nicio contribuție din partea Moscovei.
În mai 2025, Statele Unite au jucat un rol cheie, iar în octombrie 2025, Qatar și Turcia au condus eforturile de mediere.
Acum, principalii mediatori sunt Qatar, Turcia și Arabia Saudită. Când vine vorba de un conflict armat între doi membri ai Sudului Global, narațiunile ideologice ale Kremlinului despre o nouă ordine mondială și confruntarea cu Occidentul sunt de puțin folos”, încheie Ruslan Suleymanov analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
RECOMANDAREA AUTORULUI: