Curtea Constituțională amână din nou sesizarea lui Sorin Grindeanu pe Ordonanța SAFE. Ce reclamase liderul PSD

CCR a amânat până în septembrie sesizarea președintelui PSD privind Ordonanța de Urgență pentru programul SAFE, în care acesta semnalează că guvernul demis a încălcat Constituția prin adoptarea actului normativ, după ce a fost înlăturat prin moțiune de cenzură. Potrivit lui Sorin Grindeanu, Executivul s-ar fi substituit astfel Parlamentului, singura instituție care are rolul de a adopta legi, încălcându-se astfel atât echilibrul puterilor în stat, cât și principiul colaborării loiale între instituțiile publice.

Curtea Constituţională a României a amânat miercuri, pentru 23 septembrie, o decizie în cazul sesizării făcută de președintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu. Este pentru a doua oară când judecătorii de la CCR amână dezbaterile în acest caz.

FLASH NEWS Zelenski îi acordă Ursulei von der Leyen primul „Ordin al Europei”, înființat cu o zi înaintea vizitei președintei Comisiei Europene la Kiev

14:47

VIDEO 50 de familii trăiesc într-un sat fără apă potabilă. Bătrânii primesc odată pe săptămână apă de la angajații primăriei

14:45

 Loading ...

Curtea Constituțională ar fi trebuit să reia discuțiile pe sesizarea depusă de Sorin Grindeanu în legătură cu ordonanța de urgență privind programul SAFE, respectiv OUG 38/2026. . Judecătorii CCR amânaseră deja de două ori o decizie în acest caz, pe 10 iunie și pe 18 iunie, și urmau stabilească dacă Guvernul a încălcat Constituția când a adoptat actul normativ.

Problema ridicată de liderul PSD era legată de momentul în care Executivul a emis ordonanța. Concret, Sorin Grindeanu a semnalat o posibilă încălcare a Constituţiei prin faptul că Guvernul nu mai avea atribuții să emită ordonanţe de urgenţă după ce Parlamentul i-a retras sprijinul prin moțiune de cenzură și că ar fi trebuit să se limiteze la gestionarea treburilor curente. Potrivit liderului PSD, Guvernul s-ar fi substituit astfel Parlamentului, singura instituție care are rolul de a adopta legi, încălcând atât echilibrul dintre puterile statului, cât și principiul colaborării loiale între instituțiile publice.

„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”, se arată în sesizarea depusă la CCR.

Sorin Grindeanu critică și modul în care Guvernul a pregătit ordonanța. În sesizare se arată că proiectul ar fi fost modificat chiar în ziua în care Parlamentul urma să dezbată și să voteze moțiunea de cenzură, iar forma finală ar fi inclus 12 articole noi.

Conflict Parlament – Guvern

„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României:

• adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată;
• reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, se susţine în sesizare.

Guvernul a procedat la extinderea „substanţială” a Ordonanței SAFE

Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea „substanţială” a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi, transmite Agerpres.

„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’.

Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie”, apreciază preşedintele Camerei Deputaţilor.

Ilie Bolojan a recunoscut că a încălcat Constituția

Ilie Bolojan a recunoscut, într-o conferință de presă, la filiala PNL Vrancea, că actualul Guvern nu are voie să emită ordonanțe, din moment ce a fost demis. Declarația vine la două zile după ce Grindeanu a sesizat la CCR ordonanța SAFE, adoptată de Bolojan, după moțiune.

„Acest guvern nu poate să dea ordonanțe, nu poate să facă anumite lucruri”, a declarat Bolojan.