Scenariu extrem la Cernavodă. Ce s-ar întâmpla dacă Dunărea ar ajunge la doar 1 metru adâncime

Scenariu extrem la Cernavodă. În cursul zilei de 28 august 2026, Guvernul Bolojan a luat în calcul prelungirea stării de alertă impusă de criza energetică până la finalul lunii septembrie, potrivit unor surse. Decizia survine în urma închiderii controlate a Reactorului 1 din Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă pe 27 iulie. Lucrările de pe Dunăre sunt supervizate și au fost luate în calcul noi măsuri, în condițiile în care, în zona centralei, nivelul fluviului ar ajunge la doar 1 metru adâncime.

Guvernul pregătește noi măsuri pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor de la Cernavodă. Autoritățile testează deja un dig din piatră care ar putea direcționa apa spre centrală. Este analizat și scenariul în care nivelul Dunării ar coborî până la un metru.

TENSIUNI Avertismentul dur al unui politolog american: „Kievul are toate motivele să tragă NATO într-un conflict cu Rusia”

18:13

O femeie din SUA a fost condamnată la 16 ani de închisoare pentru că a fraudat Amazon cu aproape 10 milioane de dolari în doar câteva luni

18:11

 Loading ...

Barje pe Dunăre

Ce s-ar întâmpla dacă Dunărea ar ajunge la doar 1 metru adâncime

Pe 25 august, cinci barje încărcate au fost amplasate pe o lungime de 200 de metri, în aval de podul de la Cernavodă. Măsura urmărește direcționarea apei către Centrala Nucleară. Dacă testele confirmă eficiența soluției, va fi construit un dig permanent din piatră, de 150 de metri. Totuși, ar fi luate în calcul și alte măsuri menite să ajute la creșterea debitului fluviului.

În scenariul extrem, cu Dunărea la doar un metru adâncime, apa pentru centrală ar putea proveni din puțuri și bazine de demineralizare. Sunt luate în calcul și transporturile cu cisterne, iar calendarul și finanțarea măsurilor vor fi prezentate pe 13 septembrie. Centrala de la Cernavodă produce aproximativ 20% din energia electrică a României. A doua unitate a fost oprită complet pe 13 august, din cauza nivelului record de scăzut al Dunării.

Soluții pentru creșterea nivelului fluviului

Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă a analizat noi soluții pentru menținerea nivelului Dunării la priza de răcire a centralei de la Cernavodă. Măsurile vor fi aplicate etapizat, în următoarele săptămâni, potrivit Guvernului. Dragarea este măsura care poate fi aplicată imediat. Aceasta ar putea permite o redistribuire mai echilibrată a apei la bifurcația Bala. În prezent, aproximativ 85% din debit merge spre brațul Bala și 15% spre Dunărea Veche. Pe de altă parte, autoritățile arată că dragarea nu garantează echilibrarea debitelor.

La Cernavodă va fi construit un dig de piatră de aproximativ 150 de metri, în aval de pod. Acesta va direcționa apa către zona adâncă a fluviului, unde se află priza de apă a centralei. Digul va ajuta și la menținerea zonelor dragate.

Pe listă se mai află o altă soluție. Și anume, conservarea apei și suplimentarea debitului prin pompare către centrala de la Cernavodă. Măsura ar putea asigura apa necesară răcirii reactoarelor chiar dacă nivelul Dunării continuă să scadă. De altfel, soluția implică instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular.

Centrala Nucleară de la Cernavodă dispune și de echipamente de rezervă pentru situații extreme. Pompele, generatoarele și instalațiile de răcire pot asigura răcirea reactoarelor și a combustibilului uzat, chiar dacă debitul Dunării rămâne insuficient.

În acest sens, intervine scenariul extrem în care nivelul Dunării ar putea ajunge la o adâncime de 1,05 metri. În cazul acesta, răcirea reactoarelor s-ar putea face în circuit închis. Apa demineralizată ar proveni din puțuri subterane și, dacă ar fi necesar, din rezerve suplimentare aduse cu cisterne, pe cale ferată sau cu autospeciale, arată Agerpres.