1 Mai, ziua în care a început IDILA Ceaușeștilor. Cum i-a „furat” Elena Petrescu, încoronată „Regina Muncii”, inima dictatorului

Ziua de 1 Mai rămâne una cu o încărcătură specială în mentalul colectiv al românului. O zi liberă, un prilej de sărbătoare, cu mici și bere, muzică și relaxare, plimbări și mese împreună cu prietenii și familia. Totodată, ziua de 1 Mai oferă un prilej special de a reînvia și de a rescrie o veche legendă comunistă, și anume ziua în care s-au cunoscut Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Nicolae Ceaușescu și Elena Petrescu s-au căsătorit în anul 1947. Cuplul comunist a condus România din 1967 până în decembrie 1989.

Cei doi s-ar fi întâlnit în timpul unei serbări organizate de 1 mai, în Bucureşti, la un bal dedicat muncii, organizat pe strada Veseliei din Ferentari. Evenimentul „Regina Muncii” pare să fi fost momentul ideal în care Elena i-ar fi furat iremediabil „inima” lui Nicolae Ceaușescu, deschizând drumul unei povești care a rămas în istorie.

EXCLUSIV Ciobanul Ionică Sterp, dezvăluiri din mijlocul protestelor despre infiltrați. „Îți dai seama când un oier e oieri”

21:13

REACȚIE Ilie Bolojan face apel la calm după violențele din Piața Victoriei: „Nimeni nu câștigă atunci când țara este dezbinată prin ură și interese partinice”

20:52

Elena Petrescu, membră a tineretului comunist, Regina Balului la 22 de ani

Povestea întâlnirii celor doi dictatori a fost confirmată, ulterior, chiar de Mircea Oprean, ginerele fostului cuplu dictatorial. Acesta a susţinut că Nicolae ar fi aranjat ca Elena să câştige titlul de Regină a balului de Ziua oamenilor muncii, în 1939, ajutând-o să vândă cele mai multe vederi, criteriul care stabilea învingătoarea.

Pe atunci, Elena Petrescu, o tânără de 22 de ani, membră a tineretului comunist, devenea Regina Balului, iar Nicolae Ceaușescu, care avea 21 de ani, era și el membru de șapte ani al Partidului Comunist Român.

1 Mai, decretată Ziua Internațională a Muncii în anul 1889

Nu mai este un secret pentru nimeni că, în perioada comunistă, ziua de 1 Mai nu era nicidecum una relaxantă, cum este percepută și trăită în prezent. Cei care au trăit în vremurile de dinainte de 1989 nu au cum să fi uitat de vastele „demonstrații ale oamenilor muncii”, cu mii se participanți, la care erau mobilizați și pionierii liceeni, în Capitală și în marile orașe.

1 Mai a fost decretată Ziua Internațională a Muncii în anul 1889, de către Congresul Internaționalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Astfel, s-a decis atunci ca acele evenimente să fie comemorate prin manifestații muncitorești.

În anii care au urmat, 1 Mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, manifestările căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

La Snagov, Nicolae și Elena Ceaușescu găzduiau recepții impresionante cu cei mai importanți oameni ai regimului

De 1 Mai, oamenii muncii și tinerele speranțe începeau ziua cu parade în marile piețe și pe marile bulevarde, din Capitală și marile orașe.

Imaginile care ilustrează viața românilor – simpli, dar și de la conducerea țării – au fost salvate pe Fototeca online a comunismului românesc, realizată de Arhivele Naţionale ale României şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, prima şi cea mai mare bază de date gratuită din România, accesibilă pe internet, cu fotografii din perioada 1945-1989, dar şi din perioada 1921-1944.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Cum petrec ziua de 1 Mai românii din diaspora. „Este bătaie pe magazinele românești”

VIDEO | Traseul Revoluției, refăcut la 33 de ani de la manifestațiile care au dus la căderea lui Nicolae Ceaușescu și a comunismului. ”Când s-a scandat «Jos comunismul», revolta s-a transformat în revoluție”

EXCLUSIV | Sorin Oprea, împușcat la Timișoara în decembrie 1989: „Toate dosarele de revoluționar trebuie făcute publice, să vedem cine bate câmpii și cine spune adevărul”