EXCLUSIV VIDEO | Când vor fi despăgubiți investitorii Fondului Național de Investiții. Președintele AAAS: „FNI este o speță care n-ar trebui să se mai întâmple în România”

Publicat: 28/11/2022, 08:00
Actualizat: 30/11/2022, 11:59

Au trecut mai bine de 20 de ani de la prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI) și cei peste 150.000 de investitori care au obținut în instanță dreptul de a fi despăgubiți încă așteaptă ca statul să le returneze sumele depuse. Valoarea totală a despăgubirilor a crescut de peste 200% față de cea de la momentul deciziei de plată, în urma aplicării coeficientului de inflație, iar cei responsabili să returneze banii încă propun și așteaptă soluții legislative pentru deblocare, după ce, din 2008, statul nu a mai avut buget pentru plăți voluntare. Tot acest demers a fost detaliat de președintele Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Daniel Geantă, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.

  • După prăbușirea Fondul Național de Investiții (FNI), la 24 mai 2000, în urma finalizării procedurilor judiciare, civile și penale, declanșate de peste 150.000 de foști investitori, s-a recunoscut dreptul acestora la despăgubiri, potrivit numărului real de unități de fond deținute, în conformitate cu carnetele de investitori.
  • Pentru 24.326 dintre acești investitori, AAAS, fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), a fost obligată la plata de despăgubiri în baza unei sentințe civile. Totodată, în baza unei sentințe penale din 2007, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a fost obligată la despăgubirea a aproximativ 134.000 dintre investitorii la FNI.
  • În 2013, prin lege, AAAS a preluat, fără plată, toate drepturile și obligațiile CNVM.
  • De la momentul în care hotărârile de obligare la plata despăgubirilor au devenit definitive, AAAS a început plata voluntară, pe măsura solicitării creditorilor. Pentru că resursele financiare au devenit insuficiente, din 2008, AAAS a fost executată silit, având chiar și în prezent conturile poprite și patrimoniul afectat de măsurile de valorificare, conform documentelor oficiale.

Suma datorată investitorilor la FNI, conform celor mai recente date oficiale, este de 83 de milioane de lei, care, actualizată cu rata inflației la 31 decembrie 2021, ajunge la 377,7 milioane de lei, adică aproximativ 75 de milioane de euro.

„Este drept, s-a mărit suma cu peste 200%. Într-adevăr, sumele s-au actualizate cu rata inflației și au fost și evaluări greșite ale sumelor respective. Au fost persoane care au investit – dau un exemplu, 100 de lei – și când s-au dus în fața curții sau în fața tribunalului, s-a ajuns la de 100, de 200 de ori suma”, a explicat președintele AAAS, la GÂNDUL EXCLUSIV.

„AAAS este în imposibilitatea de a mai plăti aceste sume”

Daniel Geantă nu contestă obligația statului de a plăti sumele – care acum este atribuția AAAS -, a explicat cum s-a ajuns la aceste restanțe și a recunoscut că Autoritatea nu are acum sumele necesare pentru a despăgubi investitorii FNI.

Statul român trebuie să achite aceste sume. Cu toții știm că FNI este o speță care n-ar trebui să se mai întâmple în România.

În toată ecuația aceasta, AAAS s-a trezit în brațe cu o decizie a Guvernului din 2013, când sumele investitorilor de la FNI au fost transferate de la CNVM la AAAS. Noi efectiv am preluat niște sume, astfel încât să achităm investitorilor FNI. Sumele trebuiau să provină din privatizările care urmau să se producă în perioada respectivă”, a explicat președintele instituției.

Recunosc că, în momentul de față, AAAS este în imposibilitatea de a mai plăti aceste sume”, a spus Daniel Geantă, la GÂNDUL EXCLUSIV, detaliind ordinea de plată a restanțelor față de creditori, dar și demersurile legislative ale instituției pentru depășirea acestui blocaj, mai ales în contextul în care conturile instituției sunt poprite în prezent.

„Investitorii FNI sunt, din păcate, pe poziția a treia la plată”

Președintele Autorității pentru Administrarea Activelor Statului a explicat și de ce acum nu sunt despăgubiți cu prioritate investitorii FNI.

„Noi funcționăm ca o masă credală. Dumneavoastră aveți o datorie la AAAS, eu am o datorie la AAAS, domnul Popescu are o datorie la AAAS și tot așa. Se înscrie la masa credală. Primul care s-a înscris trebuie să beneficieze de bani, al doilea, al treilea. În momentul de față, noi trebuie să îndestulăm conform ordinii care este înscrisă la noi, la Autoritate. În prezent, îndestulăm creditorii noștri.

După ce îndestulăm creditorii, ajungem și la investitorii FNI, care, din păcate, sunt pe poziția a treia în momentul de față și, în funcție de sumele pe care le luăm din privatizare, reușim să ajungem și acolo”, a explicat Daniel Geantă.

Președintele AAAS a precizat că a avut discuții cu Ministerul Finanțelor, Ministerul de Externe și cu Ministerul Justiției, pentru că există decizii definitive ale instanțelor de judecată și ale Curții Europene pentru Drepturile Omului, iar statul este obligat să dea înapoi banii depuși la FNI.

Am constituit un grup de lucru între aceste entități, să găsim o modalitate de a face rost de bani, pentru că AAAS, în momentul de față, se află în indisponibilitatea de a mai face plăți voluntare – în 2008 s-au făcut aceste plăți. Și atunci, am inițiat un proiect de lege prin care să beneficiem de o anumită sumă de la bugetul de stat, specială pentru investitorii FNI. Așteptăm să vedem ce se întâmplă și să ducem la îndeplinire decizia respectivă”, a detaliat Daniel Geantă.

„Căutăm soluții, suntem obligați să facem aceste plăți”

Președinte Autorității pentru Administrarea Activelor Statului a detaliat traseul proiectului privind despăgubirea foștilor investitori FNI direct de la bugetul de stat, dar nu a putut să estimeze un orizont de timp în care situația ar putea să fie rezolvată.

Nu este o poziție ușoară să ai datorii, pe care statul român este obligat să le plătească, și mai ales că există decizii ale instanțelor. Nu este un lucru plăcut. De aceea, căutăm orice soluție, lucrăm aproape cu entitățile statului. Suntem obligați să facem aceste plăți.

Ca să spun o zi, este complicat. Pot să vă spun că, în momentul de față, proiectul de lege inițiat de Autoritate a ajuns la Guvern, l-a trecut pe lista legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe și să vedem perioada următoare ce se poate întâmpla și ce decizii se iau. N-aș avansa perioade de timp, pentru că nu depinde de mine”, a spus Daniel Geantă, la GÂNDUL EXCLUSIV.

Daniel Geantă a făcut apel la răbdare, pentru a vedea ce se întâmplă și cu proiectul bugetului de stat pe anul viitor, mai ales după ce statul și-a asumat acordarea mai multor ajutoare pentru populație, în contextul scumpirilor din ultimele luni.

„Ar trebui să vedem și cât este de împovărat bugetul în momentul de față și ce posibilități sunt. Trebuie să fim corecți și să vedem că actualul Guvern face eforturi pentru a plăti aceste diferențe de preț la gaz, curent, sunt acele vouchere pentru persoane cu anumite venituri, venitul minim garantat, compensarea de 50 de bani la litrul de combustibil. Deci, sunt foarte multe lucruri care au încărcat bugetul.

Să nu uitați că deciziile acestea s-au luat într-un an în care nu au fost prinse în buget, ele au venit ulterior, pentru că acele creșteri au apărut după ce s-a votat bugetul pe anul 2022 și au încărcat extrem de mult bugetul.

De aceea, nu aș avansa anumite perioade de timp. Aș vrea să cred că vom găsi soluția și, ușor-ușor, să deblocăm această problemă. Este o problemă, eu recunosc, e o problemă. Nu este ușor, că la mine vin persoane care au fost investitori în respectiva speță și nu e ușor să le explici situația actuală”, a mai spus Daniel Geantă.

Stadiul ultimului proiect privind despăgubirea investitorilor FNI

În proiectul AAAS elaborat în vara acestui an, care modifică legislația de funcționare a Autorității, instituția estimează că impactul bugetar al modificării legislative ar ajunge la 625 milioane de lei, iar despăgubirea foștilor investitori la FNI direct de la bugetul de stat este necesară pentru că, în urma analizei realizate de comitetul interministerial, a reieșit „clar” că AAAS nu va realiza venituri proprii suficiente pentru a-și onora obligațiile de plată.

„În contextul prezentului demers, trebuie să facem precizarea obligatorie, care este permanent și cu obstinație trecută cu vederea, că AAAS a fost obligată la plata sumelor dispuse de instanțele judecătorești nu pentru că ar avea vreo legătură cu fraudarea FNI, ci pentru că statul român, prin Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecințelor încetării răscumpărării de unități de fond de către Fondul Național de Investiții și, ulterior, prin Legea nr. 113/2013, a hotărât că AAAS trebuie să facă acest lucru în locul adevăratei debitoare în culpă – CEC Bank SA.

Așadar, dacă prin Legea nr. 333/2001, Guvernul și Parlamentul României au decis să înlocuiască un debitor solvabil (CEC Bank SA) cu unul garantat ca fiind solvabil (AAAS), iar prin Legea nr. 113/2013, tot Guvernul și Parlamentul României au decis – în ciuda faptului că prin Decizia penală nr. 164/2008, Curtea de Apel București a admis în parte apelul AAAS și a înlăturat răspunderea instituției noastre în calitate de parte responsabilă civilmente în procesul penal – ca AAAS să preia fără plată toate drepturile și obligațiile CNVM, devine evident faptul că, dacă se constată că debitorul desemnat nu mai dispune de fondurile necesare acoperirii obligațiilor sale, atunci Guvernul și Parlamentul României, în solidar cu AAAS, trebuie să caute și să găsească modalități legale prin care să fie identificate resursele financiare necesare achitării sumelor stabilite prin titluri executorii”, arăta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în documentul guvernamental.

Cifrele calculate la 31 decembrie 2012 și stadiul demersurilor la acea dată se regăsesc în Raportul AAAS pe 2021:

Urmăriți interviul integral:


CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Când vor putea zbura din nou românii cu Blue Air? Răspunsul președintelui AAAS, care preia 75% din acțiunile companiei aviatice

EXCLUSIV VIDEO | Cum mai face bani statul din activele sale. Daniel Geantă, președintele AAAS: „Oltchim este o privatizare de succes”

EXCLUSIV VIDEO | Documentele din istoria privatizării României postcomuniste vor fi digitalizate, cu fonduri europene. Daniel Geantă: ”Arhiva are 12 kilometri în acte, gândiți-vă ce nivel de acte avem în instituție”

EXCLUSIV VIDEO | Autoritatea de Administrare a Activelor Statului se confruntă cu un deficit masiv de personal. Daniel Geantă: „Un șef serviciu și 5 experți gestionează 72.918 debitori”

EXCLUSIV VIDEO | Cât de interesați sunt antreprenorii de acțiunile statului în companii, după deblocarea Legii privatizării? Daniel Geantă, președintele AAAS: „Încă mai sunt societăți care își pot vinde participațiile”

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anuluiciteste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase