RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.176. SUA pun frână Europei în încercarea de a impune noi sancțiuni contra Rusiei

Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 14 mai 2025, în a 1.176-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

„Sancțiunile masive” cu care liderii europeni amenință Rusia dacă președintele Vladimir Putin nu acceptă încetarea focului în Ucraina au în față obstacole majore și necesită sprijinul SUA pentru ca acest demers să reușească, remarcă oficiali și diplomați citați de Reuters.

Ultimatumul, arma de care Putin nu se teme

Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer și cel polonez, Donald Tusk, au declarat la Kiev că Rusia va fi lovită de o nouă serie de sancțiuni, de data aceasta dureroase, dacă începând de luni, 12 mai, nu acceptă necondiționat o încetare a focului în Ucraina pentru o perioadă de 30 de zile.

Dar acest ultimatum nu l-a înduplecat pe președintele rus Vladimir Putin, care a transmis prin purtătorul său de cuvânt că „nu se poate discuta cu Rusia în acest mod” și a cerut discuții directe cu Ucraina la Istanbul, pe 15 mai.

FLASH NEWS Traian şi Maria Băsescu sărbătoresc nunta de aur. Fostul preşedinte a scris: „Martor ne-a fost familia”

11:18

HOROSCOP Două zodii vor trece prin transformări majore până la final de an. Decembrie 2025 e luna evoluțiilor spectaculoase

11:15

Mai mult, Donald Trump s-a declarat de acord cu apelul lui Putin, subminând, astfel, încercările europenilor care doreau să arate că liderul Americii este alături de ei în amenințarea transmisă Moscovei.

Totuși, Merz a insistat că, dacă săptămâna aceasta nu observă progrese în direcția unei încetări a focului în Ucraina, UE va avansa către impunerea unor noi sancțiuni Rusiei și care vor ținti sectorul energetic și piața financiară.

Tot mai greu să obții unanimitate în UE

Însă unii diplomați atrag atenția că, după 16 pachete de sancțiuni deja impuse, acum este tot mai dificil de obținut unanimitatea în rândul celor 27 de state ale UE. Ei se referă în special la opoziția Ungariei, care adesea a reușit să împiedice sau să dilueze unele măsuri împotriva Rusiei și numai o intervenție directă a lui Trump pe lângă premierul ungar Viktor Orban l-ar putea determina pe acesta să nu procedeze acum la fel.

Oficiali europeni spun să Bruxellesul se coordonează cu Washingtonul cu privire la posibilele noi sancțiuni împotriva Rusiei, dar încă nu este clar dacă Trump își va uni forțele cu europenii în acest demers.

Ambasadorii statelor UE sunt așteptați să aprobe miercuri al 17-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, care vizează în special flota din umbră de petroliere rusești, plus măsuri separate referitoare la armele chimice, drepturile omului și amenințările hibride.

Acestea sunt măsuri mai ușor de adoptat, dar încercările de a impune Rusiei sancțiuni care să lovească sectorul gazelor sau pe cel nuclear nu au reușit până în prezent.

Credibilitatea europenilor este în joc

Unii oficiali au readus în discuție idei cum ar fi reducerea sub 60 de dolari barilul a plafonului de preț pentru petrolul rusesc convenit la acest nivel de statele din G7. Totuși, un asemenea demers nu se poate face fără sprijinul Washingtonului, care cel puțin deocamdată nu a transmis semnale că ar dispus să accepte diminuarea acestui plafon.

În acest context, diplomații atrag atenția că declarațiile îndrăznețe ale liderilor europeni riscă să submineze credibilitatea UE dacă simpla lansare a unor amenințări este lipsită de capacitatea de a le pune în practică.

„Sancțiunile poți să le menții pe masă ca un posibil instrument de presiune, dar să lansezi un ultimatum când nu poți cu adevărat să-l pui în practică, nu este serios. La nivel european nu există niciun apetit pentru acest tip de sancțiuni. Este destul de greu să obții chiar și un pachet de bază”, remarcă unul dintre diplomații citați.

„Pericolul aici este, în mod evident, că rușii ar putea vedea acest lucru ca pe un bluf”, observă la rândul său un înalt oficial european.

CITEȘTE ȘI:

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front