Cutremurul de 4,8 care a zguduit luni România ne amintește în ce pericol major se află Bucureștiul. Câte clădiri din Capitală se pot prăbuși la un seism precum cel din 1977. Specialiștii vorbesc de peste 6 mii de morți

Cutremurul de luni, din zona Vrancea, cu magnitudinea de 4,8 grade pe scara Richter, care a zgâlțâit România s-a simțit și în Capitală, iar asta ne amintește, ca de fiecare dată, că Bucureștiul este extrem de vulnerabil. Vorbim de mii de clădiri care au un risc seismic foarte mare și care au mai trecut deja prin alte cutremure mari, precum cel din 1977, iar în unele cazuri și prin cel din 1940.

Bucureștiul este în prezent mult mai vulnerabil în fața unui seism puternic decât era în 1977, când a avut loc marele cutremur care a luat viața a peste 1.500 de persoane.

EMISIUNI „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe marți, 20 octombrie, de la ora 15.00, live pe Gândul. Invitat: Robert Turcescu

17:49

REACȚIE Bogdan Dumitru, noul ministru pentru AI, a ajuns cu 30 de minute mai târziu la audieri. A intrat în sală exact când parlamentarii voiau să plece. Cum și-a justificat sosirea

17:45

Asta pentru că acele imobile vechi din centrul orașului au trecut deja prin alte seisme puternice.

„Starea fondului construit este una precară. Este un fond foarte vechi, iar multe clădiri au trecut deja prin două cutremure mari, precum cele din 1940 și 1977. De atunci, au fost lăsate nereparate și neconsolidate. Ca atare, avem un fond prevulnerabilizat. Acest nou cutremur mare, care nu știm când va veni, dar cu siguranță va veni, va prelua treaba începută de sesimul din 1977”, a declarat pentru Gândul Matei Sumbasacu, președinte al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re: RISE).

Peste 2.300 de clădiri sunt vulnerabile în fața unui cutremur

Potrivi specialistului, „un cutremur mare” pentru București, care ar putea produce daune extrem de mari, ar trebui să fie precum cel din 1977, care a avut o magnitudine de 7,4.

În prezent, potrivit informațiilor furnizate de către Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), situația clădirilor cu risc seismic din București se prezintă astfel:

• Risc Seismic I – RS I (bulină): 415
• Risc sesimic II – RS II: 491
• Categorii de urgență: 1.454

În total sunt 2.360 de clădiri care au nevoie de consolidare.

În 2025, potrivit Primăriei Capitalei, a fost reabilitată o singură clădire rezidențială, de pe Strada Baltagului.

Primăria Capitalei a acordat fonduri pentru 13 imobile

În urmă cu două săptămâni, Primăria Capitalei a decis să acorde fonduri pentru 13 clădiri din centrul Bucureștiului.

Acestea urmează să fie consolidate după ce Consiliul General al Municipiului București a aprobat indicatorii tehnico-economici. Mai precis, este vorba despre 11 blocuri de locuințe și două clădiri publice, după cum anunță Primăria Capitalei.

Suprafața desfășurată totală asupra căreia urmează să se efectueze lucrări este de mai bine de 31.000 de metri pătrați. Administrația locală a transmis și că, pentru șapte din imobile s-a ajuns în etapa de Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI), în timp ce pentru restul de șase clădiri s-a ajuns în etapa de elaborare a proiectului tehnic.
Lista imobilelor ce vor fi consolidate

Primăria a transmis și lista completă a imobilelor unde urmează să se intervină. Iată care sunt acestea:

• Strada Sapienței nr. 2A;
• Piața Alexandru Lahovari nr. 5A;
• Strada Maria Rosetti nr. 10;
• Bulevardul Dacia nr. 43;
• Calea Dorobanților nr. 10;
• Strada Mihai Eminescu nr. 173;
• Piața Pache Protopopescu nr. 11;
• Strada Blănari nr. 11;
• Bulevardul Gheorghe Magheru nr. 27;
• Strada Franceză nr. 30 – clădire publică;
• Calea Moșilor nr. 92 – clădire publică;
• Strada Mihai Vodă nr. 9-11 – clădire monument istoric;
• Strada Franceză nr. 32.

Ultimul raport al autorităților legat de cifrele sumbre în cazul unui seism puternic, care datează din 2018, arată că în Capitală vor fi peste 6.500 de morți dacă orașul va fi zguduit de un cutremur mare.

Matei Sumbasacu, președinte al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re: RISE), a precizat pentru Gândul că o cifră de 6.500 de morți în cazul unui cutremur mare este „una optimistă”.

„Această cifră de 6.500 de morți pentru un cutremur mare s-ar putea să fie o cifră optimistă. Contează foarte mult dacă se întâmplă seara, când oamenii sunt acasă, adică în acele clădiri cu probleme”, spune Matei Sumbasacu, inginer structurist.