CEDO respinge plângerile magistraților privind restanțele salariale. Posibil conflict de interese

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, joi, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români care s-au plâns de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul fusese obligat să le plătească diferite sume de bani cu titlu de despăgubire pentru diferențele de remunerație considerate a fi discriminatorii în raport cu alte categorii de magistrați sau funcționari, informează CEDO într-un comunicat de presă.

CEDO: România nu a încălcat Convenția prin neplata integrală a unor drepturi salariale câștigate în instanță de judecători

 Loading ...

EXCLUSIV Doru Bușcu, uimit de noile dosare ale lui Călin Georgescu: „Dosarele sunt subțiri” / „Sunt dosare politice” / „Cineva se joacă cu chibriturile”

16:15

Iei amendă dacă faci poze sau filmezi o persoană pe stradă fără acordul ei, în 2026? Ce spune legea din România, de fapt

16:12

„Fără să tranșeze excepțiile ridicate de Guvern, Curtea reamintește că nu are rolul de a se substitui instanțelor interne și că interpretarea legislației naționale revine în primul rând autorităților naționale, în special instanțelor judecătorești”, transmite CEDO într-un comunicat.

Curtea Europeană a observat că deciziile Curții Constituționale (CCR) și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au influențat modul în care sunt stabilite salariile judecătorilor, fără ca legile să fie modificate oficial.

CEDO a atras atenția și asupra riscului de conflict de interese atunci când judecătorii decid asupra unor drepturi salariale de care ar putea beneficia ei înșiși.

„În plus, judecătorului național nu îi revine sarcina de a se substitui autorităților naționale în ceea ce privește opțiunile de politică bugetară și economică. Stabilirea priorităților în materie de cheltuieli și repartizarea resurselor publice intră în competența puterilor executivă și legislativă, care dispun, în acest domeniu, de o largă marjă de apreciere”.

De asemenea, CEDO a punctat că instanțele ar fi depășit rolul de interpretare a legii, intervenind în chestiuni care țin de politicile bugetare și economice, responsabilitatea pentru acestea revenind Guvernului și Parlamentului.

„Pentru a concluziona că cererile sunt vădit nefondate, Curtea reiterează mai întâi că statul nu poate invoca lipsa fondurilor sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unei datorii stabilite printr-o hotărâre judecătorească.

De asemenea, Curtea Europeană consideră că prezenta cauză privește circumstanțe excepționale și constrângeri economice și bugetare pe care autoritățile au trebuit să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă.”

CEDO a menționat că autoritățile au făcut plăți treptate pentru a executa hotărârile judecătorești, în ciuda dificultăților economice și a lipsei banilor, încercând să mențină serviciile publice esențiale și să redreseze finanțele statului.

Curtea Europeană a concluzionat că, deși plata integrală a drepturilor salariale a întârziat semnificativ, situația nu a încălcat esența dreptului reclamanților de a obține executarea hotărârilor și nici nu le-a impus o povară excesivă.

„În plus, niciunul dintre reclamanți nu a susținut că neexecutarea integrală și imediată a hotărârilor judecătorești le-ar fi afectat nivelul de trai.

Curtea arată că nu poate concluziona că persoanele în cauză fac parte dintr-un grup vulnerabil și că neplata integrală și imediată a sumelor respective le-a lipsit de singura lor sursă de subzistență sau le-a expus riscului de a nu dispune de mijloace suficiente pentru a-și acoperi nevoile”.

Curtea, în unanimitate, declară cererile inadmisibile. Decizia a fost adoptată de o Cameră formată din șapte judecători: Lado Chanturia (Georgia), președinte; Faris Vehabovic (Bosnia și Herțegovina); Anja Seibert-Fohr (Germania); Ana Maria Guerra Martins (Portugalia); Sebastian Rădulețu (România); Andras Jakab (Austria); Corinna Wissels (Olanda).