Doi dintre disidenţii PNL, Alina Gorghiu şi Hubert Thuma, au furat startul întâlnirii cu preşedintele Israelului, Isaac Herzog.
Aflaţi pe lista neagră a eliminărilor din partid, din cauză că au votat Guvernul Adrian Veştea, foştii lideri de filiale PNL, din Ilfov şi Argeş, n-au pierdut timpul deloc.
Aceştia au mers la Iaşi, acolo unde au început manifestările legate de comemorarea celor 85 de ani de la Progromul de la Iaşi, eveniment la care participă şi cuplul prezidenţial al Israelului, Isaac şi Michal Herzog.
După cum a scris şi Alina Gorghiu pe facebook, aceasta s-a mai întâlnit în cu ceva luni în urmă cu preşedintele Israelului, la Ierusalim.
Reîntâlnirea din România a fost imortalizată prin câteva fotografii ale oficialităţilor româno-israeliene.
„Urcaserăm 137 în vagon. La destinație am mai ajuns 8”, spunea supraviețuitorul.
Acum doar câteva luni am avut onoarea de a-l întâlni pentru prima dată pe Preşedintele Statului Israel, Isaac Herzog, la lerusalim. Îl reîntâlnesc astăzi în România, la comemorarea a 85 de ani de la Pogromul de la lași. 13.000 au fost ucişi!
Este, în același timp, o bucurie să îl întâlnesc pe Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, un reper al Bisericii Ortodoxe Române, cunoscut pentru echilibrul său, pentru deschiderea către dialog și pentru mesajele constante de împăcare şi responsabilitate.
Memoria victimelor este o datorie constantă. Noi, toți, trebuie să apărăm demnitatea fiecărui om, să combatem antisemitismul, ura şi extremismul. Online-ul este plin!”, scrie Alina Gorghiu, pe pagina sa de facebook.
Preşedintele Nicuşor Dan şi liderul PSD Sorin Grindeanu au programat, pentru luni, întâlniri cu şeful statului evreu.
De asemenea, acesta din urmă va ajunge şi în Parlamentul României unde va ţine un discurs în faţa plenului reunit cu tema celor 85 de ani care au trecut de la tristul eveniment.
Se împlinesc 85 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai negre episoade din istoria modernă a României.
Acesta a început pe 27 iunie 1941 şi a însemnat bărbați, femei și copii, familii întregi care au fost ucise violent.
România a făcut un efort major, un act de dreptate și un pas de asumare esențial adoptând Raportul final al Comisiei internaționale „Elie Wiesel” privind Holocaustul din România, în 2004.
Acesta este continuat prin colaborarea cu Institutul Yad Vashem din Ierusalim și prin inițiativele de cooperare cu US Holocaust Memorial Museum din Washington.
De asemenea, adoptarea definiției de lucru a antisemitismului, cu ocazia Plenarei Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului de la București, sub președinția României, a reprezentat atât un moment de referință în istoria organizației, cât și atingerea unui obiectiv major.
Ministerul Afacerilor Externe contribuie în mod sistematic la efortul de memorie, educație și cercetare pentru combaterea antisemitismului și rememorarea Holocaustului.
Instituirea, în 2024, a Premiului Național „Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru realizări excepționale în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și acordarea sa de către Ministerul Afacerilor Externe constituie o dovadă în acest sens. Atât memoria victimelor, realitatea călăilor, indiferența multora, cât și amintirea salvatorilor fac parte din acest efort cotidian de rememorare și asumare a unei realități care a întruchipat multiple ipostaze, de la care MAE nu face excepție.