Imagini de la NASA. De ce Marea Neagră ar fi devenit turcoaz

Specialiștii de la NASA au publicat imagini din satelit care ne arată faptul că în această perioadă a anului apa Mării Negre a devenit turcoaz și seamănă, mai degrabă, cu Mediterana din Grecia sau Italia. Însă fenomenul este unul cât se poate de natural și este datorat înfloririi fitoplantonului acoperit cu plăci de carbonat de calciu, ceea ce dă acest aspect turcoaz al apei, scrie Știripesurse.

Culoarea turcoaz este probabil dată de coccolitofori, un tip de fitoplancton acoperit cu plăci de carbonat de calciu care pot conferi apelor de suprafață un aspect albastru-lăptos. Aceste tipuri de fitoplancton tind să domine la sfârșitul primăverii și la începutul verii. În alte perioade ale anului, diatomele, un tip de alge microscopice cu cochilii de siliciu, pot să devină mai răspândite și tind să întunece apa, mai mult decât să o lumineze.

EVENIMENT Radu Miruţă, alături de Oana Gheorghiu la Ziua Forţelor Aeriene Române. A fost încadrat de doi şefi de instituţie cercetaţi pentru corupţie

18:54

CONTROVERSĂ Merz ia în calcul o reanimare a Guvernului Germaniei după scandalul care a dus la demisia lui Jens Spahn

18:33

Un astronaut de la bordul Stației Spațiale Internaționale a fotografiat strâmtoarea pe 27 mai 2026 (mai jos), cu aproximativ o lună înainte de imaginea PACE. El a surprins înflorirea fitoplanctonului pe măsură ce acesta urma curenții de pe ambele părți ale căii navigabile.

Culoarea turcoaz spectaculoasă a Mării Negre este deci determinată de înflorirea masivă a unei specii de fitoplancton microscopic numit cocolitoforide. Fenomenul natural apare de regulă la sfârșitul primăverii și începutul verii, și transformă apele închise specifice mării în nuanțe lăptoase, similare cu cele din zonele tropicale.

În această perioadă a anului, fluviile mari (Dunărea, Niprul) varsă în mare cantități uriașe de nutrienți. Totodată, și creșterea temperaturii apei și intensificarea luminii solare creează mediul perfect pentru reproducerea lor rapidă.

Acum, apele de la suprafață devin mai calde și stabile, un scenariu în care cocolitoforidele domină în fața altor specii de alge, precum sunt diatomeele, care tind să întunece apa.

Biologii marini monitorizează însă atent aceste înfloriri algale, întrucât, dacă sunt extrem de mari și durează prea mult, pot consuma oxigenul din apă la descompunere, afectând fauna locală.