Petrişor Peiu: Unul din 5 tineri ai noştri nu se află nici la şcoală, nici la serviciu, dar noi importăm sute de mii de lucrători asiatici
Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, observă, cu ocazia zilei de 1 Iunie, că România are un procentaj mare al tinerilor care nici nu studiază şi nici nu au un loc de muncă. Practic, România este singura ţară din UE care nu şi-a îmbunătăţit acest scor în ultimii 10 ani.
În acest context, prim-vicepreședintele AUR critică recurgerea necontrolată la muncitori asiatici, mai precis faptul că „importăm sute de mii de lucrători din Nepal, Pakistan, India, Sri Lanka”.
Viitorul tinerilor, unul din „defectele structurale ale societăţii”, spune Peiu
„România nu îşi poate gestiona marile probleme, defectele structurale ale societăţii”, afirmă Peiu într-un mesaj postat pe contul său de socializare, cu referire la numărul mare al tinerilor care nici nu studiază şi nici nu au un loc de muncă.
Econimistul AUR menționează procentajul imens de tineri (între 15 şi 29 de ani) care nu se regăsesc nici la şcoală, nici la vreun curs de formare şi nici nu au serviciu, aşa-numita categorie NEET (not in education, employment or training).
Campioni europeni la tineri care pleacă în viață cu șanse mici
„Aici deţinem un nedorit loc de campion european cu 19,2% dintre tinerii între 15 şi 29 ani nefiind nici la şcoală, nici la serviciu şi nici la formare profesională. Unul din 5 tineri din România pleacă în viaţă lipsit de şanse. Din păcate pentru noi, suntem singura ţară din UE care nu şi-a îmbunătăţit acest scor în ultimii 10 ani. Adică l-am scăzut doar uşor, de la 20,9% în 2015 la 19,2% în 2025”, arată iderul senatorilor AUR.
Prin comparaţie, politicianul prezintă situaţia Greciei, unde procentul a scăzut de la 24,1% la 13,6%, al Italiei, unde scăderea este de la 25,7% la 13,3%, sau al Bulgariei, cu o scădere de la 22,2% la 13,8% și al Spaniei, cu o scădere de la 19,4% la 11,5%.
„Unul din 5 tineri ai noştri nu se află nici la şcoală, nici la serviciu, dar noi importăm sute de mii de lucrători din Nepal, Pakistan, India, Sri Lanka. Ce fel de politică publică este aceasta? Să îţi abandonezi propria populaţie şi, în acelaşi timp, să importi populaţii cu mari diferenţe culturale, de la mii de kilometri distanţă?”, conchide Petrişor Peiu.
AUTORUL RECOMANDĂ