Radu Miruță, prima reacție în cazul anchetei DNA care îl vizează pe șeful Armatei: Vom decide zilele următoare 

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat pentru TVR că o decizie privind situația celor mai importanți doi oficiali din conducerea Armatei Române va fi luată în perioada următoare, după o analiză internă.

Declarațiile au fost făcute în timp ce oficialul se afla la cartierul general al NATO din Belgia, în contextul anchetei care îl vizează pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Ministrul a sugerat că responsabilitatea de a gestiona dosarul este a instituțiilor judiciare, însă impactul asupra activității Armatei Române va fi evaluat la nivel ministerial, urmând ca ulterior să fie stabilite eventualele măsuri administrative sau instituționale.

„O analiză serioasă” înainte de orice decizie

Radu Miruță a explicat că situația este în atenția Ministerului Apărării.

„Am luat act de ce s-a întâmplat, vom vedea în perioada următoare care este cea mai bună decizie pentru Armata Română.

NEWS ALERT Cum a declanșat inteligența artificială cea mai mare criză cibernetică a anului. Mai multe țări europene și-au închis site-urile guvernamentale ca măsură de precauție

21:24

EXCLUSIV Elena Udrea spune că retrăiește perioada în care era vizată de dosare penale, atunci când vede ce se întâmplă în cazul Călin Georgescu: ”Este mult să bagi un om în pușcărie pentru astfel de acuzații”

20:55

L-am informat și pe domnul președinte Nicușor Dan despre această situație.

Azi dimineață a fost chemat la Parchet. Am văzut și eu, în momentul ăsta, am văzut comunicatul Parchetului.

În funcție de discuțiile pe care le vom avea în perioada următoare, vom vedea care este cea mai bună decizie pentru Armata Română”, a spus Miruță pentru televiziunea publică.

Ce presupune o eventuală demitere a șefului Armatei

Generalul-locotenent Vlad Gheorghiță a fost numit în noiembrie 2023 în funcția de șef al Statului Major al Apărării de fostul președinte al României, Klaus Iohannis, la propunerea lui Angel Tîlvăr. A preluat mandatul după ce, vreme de un an de zile, a ocupat poziția de locţiitor al şefului Statului Major. În cei aproximativ doi ani și jumătate de când este șeful Armatei Române a colaborat cu trei miniștri ai Apărării: Angel Tîlvăr (PSD), Ionuț Moșteanu (USR) și Radu Miruță (USR).

Procedura prin care poate fi demis sau eliberat din funcție respectă aceiași pași constituționali ca în cazul numirii. Ministrul Apărării propune eliberarea din funcție, premierul avizează propunerea, iar Președintele României semnează decretul de eliberare din funcție. Funcția poate deveni vacantă și prin expirarea mandatului, pensionare, demisie sau în caz de condamnare penală.

Însă, în condițiile în care mandatul de 4 ani expiră în mod normal abia la 30 noiembrie 2027, orice discuție despre înlocuirea sa înaintea instalării unui nou guvern va necesita o justificare solidă.

Șeful Armatei este și reprezentantul României în Comitetul Militar al NATO, structură decizională de vârf în domeniul militar al Alianței Nord-Atlantice.

Acuzat de trafic de influență și abuz în serviciu

Gheorghiță Vlad, a fost pus sub învinuire într-un dosar de DNA. Este suspect de trafic de influență și abuz în serviciu pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției.

Pe scurt, el ar fi intervenit pentru ca fiica fostului secretar CSAT, Mihai Șomordolea, să fie angajată în Armată. Generalul Șomordolea a fost pus și el sub sub acuzare, alături de alți generali. Gheorghiță, picat pe telefoanele lui Șomordolea. Generalul Gheorghiță Vlad a fost audiat timp de două ore. La ieșire nu a făcut nici un comentariu.

La data de 02.06.2026, procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari, i-au adus la cunoștință generalului VLAD GHEORGHIȚĂ, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., calitatea de suspect într-un dosar penal instrumentat la nivelul acestui serviciu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

RECOMANDAREA AUTORULUI: