România, condamnată la CEDO după ce a expulzat un tunisian din motive de siguranță națională

România a fost condamnată marți de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) după ce autoritățile de la București au expulzat din țară un tunisian din motive de securitate națională, fără a-i comunica acestuia motivele exacte.

Mai exact, tunisianului nu i-au fost comunicate motivele expulzării, acestea fiind considerate de autoritățile române ca fiind informații secrete, informează site-ul agenției Agerpres, care citează AFP.

„Reclamantul nu a primit nicio informaţie despre comportamentul său concret susceptibil de a pune în pericol securitatea naţională şi nici despre desfăşurarea unor momente-cheie ale procedurii”, se arată în hotărârea CEDO.

România, condamnată la plata de daune morale

Astfel, Curtea de la Strasbourg a decis ca autoritățile române să îi plătească cetățeanului tunisian 5.000 de euro, cu titlu de daune morale.

ACTUALITATE Adrian Severin: „Parlamentul trebuie să spună ce se întâmplă cu banii dați Ucrainei. Ei trebuie trecuți prin buget, nu dosiți”

23:30

SOCIAL Criză de sănii la nivel național. Românii au dat iama în magazine și le-au cumpărat: „Credeam că le-am văzut pe toate”

23:03

Decizia a fost luată după ce cei șapte judecători ai CEDO au apreciat, în unanimitate, că România a încălcat articolul 1 din Protocolul nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, cel referitor la garanțiile procedurale în caz de expulzare.

Reclamantul este căsătorit cu o româncă

Reclamantul este un cetățean tunisian născut în 1982. El a venit în România în anul 2007, unde s-a căsătorit cu o româncă, cu care are și un copil.

În anul 2009, tunisianul a obținut un permis de ședere valabil până în 2015.

Cu toate acestea, în 2012, bărbatul a fost declarat „persoană indezirabilă” de către o instanță, iar judecătorii i-au și interzis acestuia să locuiască în România timp de cinci ani.

„Parchetul arăta că – potrivit unor informaţii clasificate de nivel secret puse la dispoziţia sa de Serviciul Român de Informaţii – existau indicii serioase potrivit cărora reclamantul desfăşura activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională. Având în vedere informaţii foarte reduse şi generale de care reclamantul dispunea, el nu s-a putut baza pentru a-şi apăra cauza decât pe presupuneri, fără a putea contesta în mod concret un comportament sau altul despre care i s-ar fi transmis că pune în pericol securitatea naţională”, arată Curtea.