România, condamnată la CEDO după ce a expulzat un tunisian din motive de siguranță națională

România a fost condamnată marți de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) după ce autoritățile de la București au expulzat din țară un tunisian din motive de securitate națională, fără a-i comunica acestuia motivele exacte.

Mai exact, tunisianului nu i-au fost comunicate motivele expulzării, acestea fiind considerate de autoritățile române ca fiind informații secrete, informează site-ul agenției Agerpres, care citează AFP.

„Reclamantul nu a primit nicio informaţie despre comportamentul său concret susceptibil de a pune în pericol securitatea naţională şi nici despre desfăşurarea unor momente-cheie ale procedurii”, se arată în hotărârea CEDO.

Gândul de Vreme Cât de mult se răcește vremea în orele următoare. Unde vor fi minime sub 10 grade. Meteorologii ANM, prognoză exclusivă pentru Gândul

11:16

SĂNĂTATE SUA anunță măsuri drastice împotriva epidemiei de Ebola care ia amploare în Africa. Rubio: „Nu vom lăsa niciun caz să intre în țară”

11:11

România, condamnată la plata de daune morale

Astfel, Curtea de la Strasbourg a decis ca autoritățile române să îi plătească cetățeanului tunisian 5.000 de euro, cu titlu de daune morale.

Decizia a fost luată după ce cei șapte judecători ai CEDO au apreciat, în unanimitate, că România a încălcat articolul 1 din Protocolul nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, cel referitor la garanțiile procedurale în caz de expulzare.

Reclamantul este căsătorit cu o româncă

Reclamantul este un cetățean tunisian născut în 1982. El a venit în România în anul 2007, unde s-a căsătorit cu o româncă, cu care are și un copil.

În anul 2009, tunisianul a obținut un permis de ședere valabil până în 2015.

Cu toate acestea, în 2012, bărbatul a fost declarat „persoană indezirabilă” de către o instanță, iar judecătorii i-au și interzis acestuia să locuiască în România timp de cinci ani.

„Parchetul arăta că – potrivit unor informaţii clasificate de nivel secret puse la dispoziţia sa de Serviciul Român de Informaţii – existau indicii serioase potrivit cărora reclamantul desfăşura activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională. Având în vedere informaţii foarte reduse şi generale de care reclamantul dispunea, el nu s-a putut baza pentru a-şi apăra cauza decât pe presupuneri, fără a putea contesta în mod concret un comportament sau altul despre care i s-ar fi transmis că pune în pericol securitatea naţională”, arată Curtea.