Sfântul Andrei. Povestea Apostolului care a devenit ocrotitorul românilor. Tradiții și obiceiuri în România
Sfântul Apostol Andrei, cel care a devenit ocrotitorul românilor, este sărbătorit în fiecare an pe data de 30 noiembrie.
Începând cu anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca sărbătoarea să fie însemnată cu crucea roșie în calendarul bisericesc, iar, în 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat ocrotitorul spiritual al României.
Potrivit Evangheliei, Sfântul Andrei a fost unul dintre primii ucenici ai lui Isus Hristos, alături de fratele său, Sfântul Petru. Ei erau pescari pe Marea Galileii atunci când Iisus i-a chemat să devină „pescari de oameni”.
După învierea și înălțarea Mântuitorului, Sfântul Andrei a predicat Evanghelia în diferite regiuni, inclusiv în Grecia și Sciția, o regiune care corespunde în mare parte teritoriului României de astăzi. Tradiția creștină românească atribuie Sfântului Andrei misiunea de a propaga creștinismul în Sciția, astfel că Sfântul Apostol Andrei a adus creștinismul în această regiune.
Sfântul Andrei a fost crucificat în orașul Patras din Grecia, pe o cruce în formă de X, cunoscută sub numele de „Crucea Sfântului Andrei”. Se spune că, înainte de a muri, el a binecuvântat lumea și a mărturisit credința în Hristos.
Sfântul Andrei este venerat în întreaga creștinătate, iar moștenirea sa este adesea legată de răspândirea creștinismului și de martiriul său pentru credința în Isus Hristos.
Ce spune Sfântul Apostol și Evanghelist Matei despre Sfântul Andrei
”Pe când (Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: «Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El». Andrei este cunoscut și drept «Cel dintâi chemat» (la apostolie). L-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă. A fost martor la minunile pe care Le-a săvârșit și s-a pătruns de învățăturile Lui. Sfântul Andrei a suferit, alături de ceilalți apostoli, asistând la chinurile și umilințele la care L-au supus iudeii pe Mântuitor. S-a încredințat, împreună cu ceilalți apostoli, că Iisus Hristos a înviat din morți. L-a văzut pe Domnul înviat și în prima zi, și după opt zile, și când El S-a arătat în Galileea și Le-a dat poruncă să predice Evanghelia printre toate neamurile pământești.
Sfântul Apostol Andrei a început prin a predica Evanghelia în Asia Mică. De acolo a venit în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră și i-a creștinat pe strămoșii noștri geto-daci. El este protectorul neamului românesc și lui trebuie să ne închinăm în această zi, rostind această rugăciune: «Pe propovăduitorul credinței la geto-daci și slujitor al Cuvântului, pe Andrei cel dintâi chemat să-l lăudăm, că pe strămoșii noștri i-a adus la cunoștința lui Hristos, crucea în mâini ținând și izbăvind din înșelăciunea vrăjmașului sufletele lor, pe care le-a adus la Dumnezeu ca dar bine primit. Pe acesta, toți românii să-l lăudăm și să-l cinstim, ca să se roage neîncetat lui Hristos Dumnezeu, ca să ne ferească de toată răutatea și să mântuiască sufletele noastre»”, arată Sfântul Apostol și Evanghelist Matei.
Tradiții și obiceiuri în România de Sfântul Andrei
În tradițiile arhaice românești, noaptea de Sfântul Andrei este știută ca fiind una magică. Se spune că strigoii, spirite chinuite ale celor pedepsiți că nu au avut o viață dreaptă, vin și pot ataca oamenii.
Astfel, se agață usturoi – talismanul perfect pentru alungarea spiritelor rele – la porți, la ferestre, la uși, pentru ca strigoii să nu poată intra. De asemenea, un cățel de usturoi în buzunar te poate proteja de spiritele necurate, de energii negative, de vrăji.
În unele regiuni, tradiția spune că în ziua de Sfântul Andrei fetele trebuie să arunce un fir de busuioc peste casă și să observe în ce direcție cade acesta. Direcția în care cade busuiocul ar putea indica direcția viitorului soț.
În unele familii, se păstrează tradiția de a pregăti un prânz special în ziua de Sfântul Andrei, care include mâncăruri tradiționale românești.
O altă tradiţie spune că oamenii pun în apă crenguțe din copaci și, dacă înfloresc până la Crăciun, înseamnă că vor avea un an bogat. Tot acum se pune grâu în farfurii, tot pentru a află cât de bun va fi anul familiei.
Pentru a ști cine le va fi soț, fetele apelează la celebra turtă din aluat foarte sărat, care după ce este gata de frământat sfârșește coapta pe cărbuni încinși. Jumătate este mâncată înainte de culcare pentru a face sete, iar cealaltă jumătate este pusă într-un ștergar, sub pernă, până dimineața. Tânărul care îi va aduce apă de băut în vis în noaptea de Sfântul Andrei, va fi cel cu care fata se va mărita în curând.
CITIȚI ȘI:
Sfântul Andrei, ocrotitorul României, ziua când se testează belșugul din noul an