Medicul infecționist Adrian Marinescu spune adevărul despre bilanțul COVID raportat în fiecare zi, la ora 13

Publicat: 19 08. 2020, 14:25
Actualizat: 19 08. 2020, 14:27
Medicul infecționist Adrian Marinescu

Criza medicală fără precedent indusă de noul coronavirus afectează România la toate nivelurile, iar fiecare zi a ultimei perioade aduce informații alarmante. Țara noastră a depășit pragul de 70.000 de bolnavi din cauza COVID-19, iar numărul infecțiilor zilnice trece, cu regularitate, de 1.000.

În acest context medical îngrijorător, medicul infecționist de la institutul ”Matei Balș”, Adrian Marinescu, a făcut o declarație pe care mulți au considerat-o neașteptată și absolut surprinzătoare. Însă Adrian Marinescu a pus punctul pe ”i” și afirmă că bilanțul zilnic, transmis de Grupul de Comunicare Strategică la ora 13.00, trebuie ”interpretat” într-o altă cheie, acesta având doar un rol… orientativ.

Sunt efectuate anchete epidemiologice, este adevărat, numai că acestea nu sunt rapide, iar ”testarea nu este extinsă”, ceea ce duce la concluzia că numărul de infectări care este raportat, la prânz, de GDS, ”nu face decât să ne orienteze”.

”Dacă avem 1.000 de cazuri zilnic, ar trebui să ne gândim la un total de 10.000 de infectări pentru ziua respectivă. Anchetele epidemiologice nu sunt rapide, testarea nu este una extinsă, prin urmare, un asimptomatic poate umbla liber mult timp pe străzi. Chiar și o oră poate fi mult, dacă merge în spații aglomerate și nu poartă mască. Așadar, numărul de infectări raportat în fiecare zi, la prânz, nu face decât să ne orienteze”, spune doctorul Adrian Marinescu, potrivit wall-street.ro.

Adrian Marinescu: ”Se formează un bulgăre care se rostogolește”

Un număr mai mare de teste ajută enorm, indiferent de țară, în această parioadă în care noul coronavirus – ”ucigașul nevăzut” – acționează fără încetare.

Medicul infecționist Adrian Marinescu confirmă, de altfel, că și România efectuează mai multe teste decât la începutul pandemiei, însă dacă ancheta epidemiologică, esențială în contextul medical, nu este efectuată cu rapiditate, atunci rezultatul este ”un bulgăre de zăpadă”. Contacții pacientului infectat nu sunt descoperiți la timp, nu sunt izolați la domiciliu, pentru a se preveni o altă răspândire accentuată a infecției, iar acel ”bulgăre” continuă să se rostogolească.

”Nu există stat care să nu își dorească să testeze mai mult. Testăm mai mult decât la începutul pandemiei. Trebuie să punem la socoteală și testările la cerere. Testările la cerere sunt cele care au dus la o creștere a numărului total de cazuri. Părerea mea este că testăm mult, în prezent (…) Regiunile cu focare au așa numitele zone roșii. Sunt cămine de bătrâni, unde toți cei din instituție sunt infectați, spre exemplu. Ei bine, dacă ancheta epidemiologică nu este realizată eficient și rapid, se formează un bulgăre de zăpadă. Este descoperit un pacient infectat, iar lucrurile întârzie să apară. Contacții nu sunt descoperiți la timp, nu sunt izolați la domiciliu și își fac în continuare treburile (merg la cumpărături sau la serviciu). Astfel, se formează un bulgăre care se rostogolește. Prin urmare, nu există o frână a acestor focare”, a mai spus – potrivit sursei citate mai sus – medicul infecționist Adrian Marinescu.