Pandemia de COVID-19 a redus speranța de viață cel mai mult de la Al Doilea Război Mondial – Studiu
Noul coronavirus a redus speranța de viață în 2020 cu cel mai mare interval de la Al Doilea Război Mondial, respectiv cu mai mult de doi ani pentru bărbații americani, potrivit unui studiu publicat, luni, de Universitatea din Oxford, citat de Reuters.
Speranța de viață a scăzut cu mai mult de șase luni în anul 2020, comparativ cu anul 2019, în 22 dintre cele 29 de țări analizate, care de întind din Europa, în Statele Unite și Chile. Potrivit studiului specialiștilor britanici, s-au observat reduceri ale speranței de viață în 27 din cele 29 de state incluse.
Potrivit studiului, cele mai multe reduceri ale speraței de viață din țările analizate ar putea fi legate de numărul oficial de decese cauzate de infecția cu COVID-19, adică aproape 5 milioane până în prezent, conform calculelor Reuters.
Șoc devastator pentru multe țări
„Faptul că rezultatele noastre scot în evidență un impact atât de mare care poate fi atribuit direct noului coronavirus arată cât de devastator a fost șocul pentru multe țări”, a declarat Ridhi Kashyap, co-autor principal lucrării publicate în Jurnalul Internațional de Epidemiologie.
Studiul arată că au fost scăderi mai mari ale speranței de viață în cazul bărbaților decât al femeilor în majoritatea țărilor, cu cea mai semnificativă descreștere în cazul bărbaților americani, care au înregistrat o diminuare cu 2,2 ani față de 2019. Pe locul doi sunt bărbații din Lituania, cu 1,7 ani pierduți la speranța de viață. În cazul femeilor, pe primul loc se află tot SUA, apoi Spania.
Per ansamblu, bărbații au avut cu mai mult de un an „ras” în 15 țări, comparativ cu femeile, în 11 țări. Această situație a eliminat progresul în reducerea mortalității făcut anterior în 5,6 ani.
În Statele Untite, creșterea mortalității s-a regăsit în principal în rândul celor cu vârsta de lucru și cei sub 60 de ani, în timp ce în Europa, decesele în rândul celor cu vârste peste 60 de ani au contribuit mai mult la creșterea mortalității.
Co-autorul studiului a făcut apel mai mai multe țări, inclusiv cu venituri medii și mici, ca să pună la dispoziție date despre mortalitate pentru sutdii ulterioare, pentru a înțelege mai bine pandemia la nivel global.
România nu a fost parte din studiu, totuși, acesta face referire la Europa de Est, prin prezentarea situației din Lituania, Bulgaria și Polonia.
„Deși COVID-19 ar putea fi văzut drept un șoc trecător pentru speranța de viață, dovezile privind potențiala morbiditate pe termen lung din cauza unei durate îndelungate a bolii și impactul amânării tratamementelor pentru alte boli, precum și efectele asupra stării de sănătate și ale dereglărilor economice provocate de pandemie sugerează că cicatricile pandemiei de COVID-19 asupra sănătății populației pot dura mai mult”, se arată în concluziile studiului citat.
În România erau, conform datelor de duminică, aproape 60.000 de cazuri active COVID-19, adică persoane depistate pozitiv care fie sunt în izolare la domiciliu, fie sunt internate în spital. În plin Val 4 al pandemiei, numărul de persoane care sunt în spital a ajuns la 10.313. Până duminică, 36.341 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat (3,04% din total)