EXCLUSIV GÂNDUL.RO. România refuză să acorde protecție unui elev minor din Afganistan, pe care talibanii îl consideră ”trădător”! Strigătul disperat al refugiatului de 17 ani: ”Vă implor, nu mă trimiteți la moarte!”

O decizie de ultimă oră pronunțată de o instanță din Rădăuți ar putea să însemne drumul către moarte pentru un elev minor din Afganistan, care s-a refugiat în România după ce o grupare talibană ar fi încercat să-l racoleze. Minorul a fugit neînsoțit din țara natală în 2019, a tranzitat Grecia și a fost reținut la începutul anului în România. El a cerut statut de refugiat, dar judecătorii apreciază că nu se impune și acum riscă să fie repatriat în Afganistan, acolo unde susține că îl așteaptă condamnarea la moarte.

GÂNDUL.RO dezvăluie, în exclusivitate, povestea cutremurătoare a adolescentului de 17 ani și cere autorităților de la București să reconsidere decizia față de minorul din Afganistan. Din informațiile noastre, acesta provine dintr-o familie cu patru copii din apropiere de capitala Kabul. E o zonă controlată de talibani, care ar fi încercat să-l racoleze pentru a lupta alături de ei. Adolescentul a povestit că a refuzat înrolarea și, cu acordul familiei lui, a decis să părăsească țara de origine de teama repercusiunilor.

FLASH NEWS Luca Niculescu, discuție telefonică cu premierul Bulgariei despre securitatea Mării Negre. Ce au convenit cei doi șefi de guvern

19:26

CONTROVERSĂ Adrian Câciu, fostul ministru al Investițiilor avertizează asupra dezastrului economic lăsat în urmă de Bolojan: „Gaură de 37 miliarde, validată de Eurostat”

19:24

”Cu două luni înainte să plec din țara mea, în localitatea de unde sunt au venit talibanii care au început să recruteze tineri. La fel s-a întâmplat și în cazul meu. Talibanii i-au spus tatălui mă că mă doresc alături de ei. Tata le-a cerut un răgaz ca să mă pregătesc înainte și atunci am stabilit că cel mai bine este să plec. A doua zi am plecat la Kabul, în capitală, de unde am putut să fug. Dacă mă întorc, talibanii se vor răzbuna. Mă vor omorî. Ei te consideră trădător dacă nu lupți pentru ei. Iar trădătorii sunt uciși!”, susține minorul, care în august la împlini 18 ani. Când a fugit, singur, din Afganistan avea 16 ani și era elev. Azi, se află într-un centru de cazar pentru refugiați din Rădăuți și speră să primească protecție din partea statului român. El imploră să nu fie trimis în țara lui, pentru că talibanii ar urma să se răzbune.

Inspectoratul General pentru Imigrări (I.G.I.) se opune însă să-i acorde azil și cere ca el să fie returnat în țara de origine. Reprezentanții I.G.I. sunt de părere că temerea minorului nu este justificată și că afirmațiile lui sunt ”necredibile”: ”În Afganistan, străinul era o persoană obișnuită, fără un profil public, nu era angajatul unei institutii importante, nu desfășura activități politice, fără ocupație, astfel încearcă să dea o notă gravă solicitării sale de a obține mai ușor o formă de protecție”. Minorul s-a plâns în instanță împotriva hotărârii prin care i s-a refuzat statutul de refugiat. Avocatul său a arătat că minorul ”este o persoană care a fost deja supusă unor traume psihice în statul de origine și care are dreptul la un nivel de trai decent și de a trăi într-o zonă care să îi confere siguranță și securitate, în acord cu respectarea drepturilor si libertăților fundamentale garantate de Convenția Europeană”. De altfel, elevul afgan a explicat că ”există cazuri asemănătoare în care, în urma refuzului de a se alătura unei grupări cu caracter terorist, pedeapsa aplicată a fost omorârea persoanei ca semnal de alarmă pentru comunitate”.

Dacă mă întorc, talibanii se vor răzbuna! Mă vor omorî!

Adolescentul afgan, refugiat în România

De asemenea, avocatul adolescentului susține că ofițerul de interviu de la Imigrări ”l-a luat în derâdere” pe elevul minor și, în plus, a avut în hotărârea de refuz a azilului mai multe mențiuni malițioase: ”Ofițerul de interviu a luat în derâdere încă de la început situația clientului meu și în același timp a dat dovadă de lipsă de profesionalism”.

De ce se opun Imigrările să-i acorde azil?!

De cealaltă parte, Inspectoratul General pentru Imigrări pretinde că ”recrutările în rândul mișcării talibane sunt în marea lor majoritate voluntare, bazate pe convingerile celor care aderă la această grupare. Doar în situații de criză gruparea talibană a recurs și la recrutări forțate. Nu este însă cazul petentului, care nu a fost subiectul unei astfel de recrutări forțate. Discuțiile amiabile cu tatăl său, obținerea unei amânări pentru pregătire sunt în mod evident incompatibile cu o recrutare forțată din partea grupării. Dimpotrivă, gruparea talibană este cea care se ocupă cu pregătirea, atât ideologică, cât și militară, a persoanelor recrutate. Împotrivirea la o astfel de recrutare forțată atrage repercusiuni din partea grupării talibane, lucru ce nu s-a întâmplat în cazul solicitantului, familia sa rămânând în continuare în aceeași locație. Profilul solicitantului nu corespunde cu cel al persoanelor pentru care gruparea talibană urmărește recrutarea, fiind preferate persoane care au abilități de luptă și împărtășesc convingerile mișcării. Apreciem că episodul recrutării forțate nu este unul real, ci a fost inventat de către solicitant pentru a justifica cererea de protecție internațională”.

Imigranți minori din Afganistan, Siria și Irak, fotografiați în parcul de lângă autogara din Belgrad (Serbia), visând la o viață nouă (vineri, 28 august 2015)
Foto: Gabriel Petrescu / Inquam Photos

În urmă cu câteva zile, Judecătoria Rădăuți a analizat cererea adolescentului și a decis să o respingă. Practic, minorul ar urma să fie retrimis în Afganistan. Motivul pe care instanța l-a avut în vedere este că temerile lui nu ar fi întemeiate: ”Interesul petentului nu este unul mo tivat de o temere reală de persecuție, motivele care l-au determinat să plece din Afganistan fiind de altă natură decât cele prevăzute de legea azilului. Contradicțiile din declarațiile petentului, așa cum au fost mai sus expuse, având în vedere și faptul că profilul lui nu se încadrează între potențialele profiluri de risc, întăresc convingerea instanței că motivele de persecuție invocate nu sunt verosimile, așa încât petentului nu i se poate acorda prezumția de bună-credință (…) Totodată, din aceste informații rezultă că districtul din care face parte satul în care locuia petentul se află sub control guvernamental. Petentul nu riscă o asemenea condamnare sau tratament inuman și nu a fost reținut de autorități”.

Minorul mai are acum o singură șansă să obțină clemența autorităților române. El poate contesta decizia la Tribunalul Suceava, iar judecătorii să răstoarne prima decizie și să-i atribuie statutul de azilant pe teritoriul România. O asemenea hotărâre ar putea fi calea lui către o nouă viață, altfel sentința capitală i-ar fi semnată!

Credit foto: Gabriel Petrescu / Inquam Photos