Generalul Emil Străinu: „Influențarea artificială a vremii poate AVEA urmări neprevăzute”

Într-o ediție transmisă live de Cancan!, Generalul Emil Străinu a discutat despre efectele manipulării vremii, avertizând că influențarea geofizică a atmosferei poate produce distrugeri greu de controlat. Fenomenele secundare pot cauza daune majore. Istoria ne arată că cercetările în acest domeniu au rădăcini în trecutul științific românesc. Urmăriți emisiunea aici, integral, emisiunea.

Emil Străinu: „Schimbările meteorologice artificiale pot avea efecte dezastruoase”

Manipularea vremii ca strategie militară sau științifică este o armă cu dublu tăiș. Generalul Emil Străinu a explicat că unele experimente pot duce la consecințe neprevăzute. Deși tehnologiile meteorologice avansate permit intervenții asupra precipitațiilor, acestea pot genera fenomene extreme în alte regiuni, fără ca oamenii de știință să poată prevedea cu exactitate impactul total.

„Unii oameni de știință, studiind efectele războiului geofizic, apreciază că influențarea artificială a vremii ca procedeu de luptă prezintă pericolul potențial de a da naștere la distrugeri necontrolabile. Și o să vorbim puțin mai încolo despre ce e vorba, cu urmări de neprevăzut. Faptul cel mai grav constă în probabilitatea mare ca asemenea distrugeri să aibă urmări mai grave pentru populație decât pentru forțele armate. Adică se întâmplă ca de exemplu să programez o ploaie deosebit de puternică la Călărași și să se producă o furtună undeva tocmai prin Argeș”, spune Emil Străinu.

EDUCAȚIE Ministrul Educației, Daniel David, despre măsuri-cheie:”Camere VIDEO în clase și sesizări anonime”

17:52

FOTO Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, ÎNTÂLNIRE cu senatorul american Chris Murphy. Oficialul din SUA va fi primit și de președintele României

17:51

Emil Străinu: „Prima ploaie artificială a fost realizată în Bucurști”

Conceptul de ploaie artificială nu este nou, ci are rădăcini în trecutul științific românesc. Generalul Emil Străinu a amintit contribuția remarcabilă a cercetătoarei Ștefania Mărăcineanu, care a reușit să provoace prima ploaie artificială în București în anul 1930. Cercetările sale au atras atenția statului francez, care a susținut continuarea experimentelor sale în Algeria.

„Din punct de vedere istoric, prima ploaie artificială a fost provocată la București în anul 1930 de către cercetătoarea Ștefania Mărăcineanu. Datorită rezultatelor obținute, ea a primit sprijin din partea statului francez.”, transmite generalul.

Tehnica de producere a ploilor artificiale este utilizată în mai multe țări

După succesul cercetărilor inițiale, metodele de generare a ploilor artificiale s-au perfecționat. Astăzi, se utilizează substanțe chimice dispersate din avion pentru stimularea procesului de condensare a vaporilor de apă din atmosferă. Generalul Emil Străinu a explicat că această tehnică este aplicată de decenii în mai multe țări, inclusiv în SUA, Rusia și Australia.

”Pentru producerea ploilor este necesară creșterea numărului de nuclee de condensare prin însămânțări artificiale cu substanțe chimice introduse cu rachete sau din avion, metodă care se practică în România încă din anul 1958. Această metodă s-a experimentat și folosit începând cu anii 60, pe larg și cu succese deosebite în trei state: Statele Unite, Rusia și Australia.”, transmite Străinu.

Metodele moderne de manipulare a vremii se bazează pe cercetări americane

La nivel internațional, unul dintre cele mai importante experimente de manipulare a vremii a avut loc în SUA. Cercetătorul american Vincent Schaefer a demonstrat că ploile pot fi stimulate artificial prin dispersarea de substanțe chimice în atmosfera norilor. Această descoperire a dus la dezvoltarea unor metode mai avansate de influențare a precipitațiilor.

„Abia după cel de-al Doilea Război Mondial, în anul 1946, inginerul american Vincent Schaefer a făcut o experiență pe muntele Washington, într-o zi când deasupra acestuia pluteau nori denși. El a dispersat din avion la baza norului zăpadă carbonică, ceea ce a dat naștere unei ploi foarte, foarte puternice.”, afirmă acesta.

Autor

Alexandra Anton

Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă ... vezi toate articolele