Cum a înviorat Brexit-ul piața imobiliară din România

Publicat: 22 07. 2016, 19:29
Acesta este cel mai mare avans care a avut loc în perioada menționată în ceea ce privește interesul din străinătate pentru piața imobiliară authotonă. Spre comparație, căutările din afara României s-au majorat, în ansamblu, cu circa 25% în acest răstimp.
 
Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari creșteri se situează Germania (+33%), Franța (+26%), apoi Spania (+20%), respectiv Italia (+16%).
 
Românii din Italia ocupă însă primul loc în ceea ce privește volumul căutărilor.
„Din punct de vedere a volumului de căutări, Regatul Unit se situează pe locul al doilea într-un clasament realizat pe primele șase luni ale acestui an; în ultimele 30 de zile, acesta și-a menținut poziția secundă, însă la o diferență foarte mică față de volumul căutărilor generate din Italia, deși numărul românilor stabiliți în Italia este net superior.
 
La nivel de oraș însă, Londra a generat cele mai multe căutări de locuințe în prima jumătate din 2016 – aproape cât Roma și Milano la un loc. Pe următoarele locuri se află Germania, unde locuitorii din Munchen sunt cei mai activi; Spania, unde Madridul este vârf de lance și Franța”, spune Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.
 
Cele mai multe căutări din afara țării, aproximativ 26,4% din total, au fost îndreptate asupra Bucureștiului și județului Ilfov, pe următoarele locuri situându-se județele aferente marilor orașe ale țării: Constanța (8,75%), Brașov (8,2%), Timiș (7,6%), Cluj (7,2%) și Iași (5,2%). Vizitatorii din Marea Britanie au fost concentrați pe aceleași județe, ordinea priorităților fiind însă ușor diferită: București-Ilfov (25%), Constanța (8,7%), Iași (7,9%), Brașov (7,8%), Cluj (6,5%) și Timiș (4,7%).
 
Pe tipuri de proprietăți, cei mai mulți dintre vizitatorii din Marea Britanie, circa 63%, sunt interesați de apartamente, 30% de vile, 5,5% de spații comerciale și 1,5% de terenuri. Ca preț, 95,4% dintre căutătorii de apartamente ar vrea o proprietate de până la 60.000 de euro, în vreme ce 3,6% ar putea plăti între 60.000 și 80.000 de euro și doar 1% și-ar permite o casă de peste 80.000 de euro.
 
Citește în continuare pe Ziarul Financiar.