Cum se fură bani din taxa de pod. Metoda prin care banii de drumuri ajungeau în buzunarele angajaților

Unde ajung banii pe care șoferii îi plătesc ca taxă de pod? În bugetul pentru drumuri și autostrăzi? Un fost director din CNADNR, Liviu Costache, susține că mulți dintre ei au intrat în buzunarul angajaților, iar șoferii care au plătit, de-a lungul anilor, taxe de pod peste Dunăre la Giurgiu, Fetești sau la Giurgeni - Vadu-Oii au fost păcăliți, primind bonuri fiscale false.

Metoda prin care unii dintre angajații CNADNR își băgau în buzunare banii din taxa de pod era una simplă. Șoferii plăteau taxa, dar primeau un bon fiscal emis de o casă de marcat „adusă de acasă”, care nu era în sistemul companiei de autostrăzi. 

Cei care au făcut controlul au comparat imaginile de pe camera de supraveghere din stația de taxare cu datele din sistem și au constatat că la ora la care apăreau șoferi ce plăteau taxa de pod, în sistem nu fuseseră emise bonuri fiscale. Totul se întâmpla în ajun de Anul Nou în 2013.

Un control făcut timp de 24 de ore a stabilit că zeci de angajați de la cele trei stații de taxare – Giurgiu, Fetești, Giurgeni-Vadu Oii – și-au băgat în buzunare, într-o zi, zeci de mii de euro.

Liviu Costache, fost director comercial și director general la CNADNR, a explicat cum se furau banii din taxa de pod la Giurgiu.

Într-o înregistrare video din 30 decembrie 2013, ora 12:57, la punctul de trecere a frontierei Giurgiu, artera 7, se vede cum un șofer primește un bon fiscal de la ACI (Agenția de Control și Încasare) Giurgiu.

„Noi nu am găsit în sistemul nostru bonuri la aceste ore. Dacă s-a dat bon, s-a folosit o casă similară, dar nu a companiei. Banii ajungeau în buzunarele angajaților companiei”, a detaliat, într-un interviu la Televiziunea Publică, fostul director comercial al CNADNR, Liviu Costache.

Informația apare și într-o notă din decembrie 2013, adresată ministrului de la acea vreme, Dan Șova.

„În cel mai grav scenariu, în acest caz poate fi vorba de existența unei case de marcat la dispoziția taxatorului sau de existența unor bonuri fiscale false pe care acesta le înmânează conducătorilor auto”, se arată în raportul întocmit de Lucian Calmuș, care la acea vreme era director la Direcția exploatare a infrastructurii rutiere din compania de autostrăzi.

Informarea, datată la 30 decembrie 2013 și adresată ministrului de la acea vreme, Dan Șova, vorbește de neregulile găsite la Agenția de Control și Încasare Giurgiu.

„În data de 30 decembrie 2013, în jurul orei 13.00, domnul Marius Topologeanu, inginer în cadrul serviciului Agenții, responsabil în acea zi cu monitorizarea activității ACI Giurgiu, a observat în timp real o activitate suspectă la stația 6/artera 7, în sensul că o serie de 4 camioane au fost trase pe banda a doua a arterei, pentru a nu fi citite de sistem numerele de înmatriculare. Pe imaginile video se vede clar cum conducătorii auto coboară, se apropie de cabina stației de taxare, dau banii în numerar, primesc restul și bonul fiscal, însă bonurile nu apar în raportul de încasări. A fost informat șeful Serviciului Agenții care a cerut telefonic Sefului ACI Giurgiu verificarea taxatorului. (…). În cel mai grav scenariu, în acest caz poate fi vorba de existența unei case de marcat la dispoziția taxatorului sau de existența unor bonuri fiscale false pe care acesta le înmânează conducătorilor auto”, se arată în raportul întocmit de Lucian Calmuș, care la acea vreme era director la Direcția exploatare a infrastructurii rutiere.

Potrivit lui Costache, la stația de la Giurgeni-Vadu Oii, din peste 30 de oameni, doar 4 oameni nu au furat.

Salariații găsiți vinovați în urma controlului au fost sancționați cu 10-12% din salariu timp de 2 sau 3 luni. În puține dintre cazuri s-a luat decizia desfacerii contractului de muncă.

Directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a declarat miercuri seara pentru gândul că au fost luate măsuri în urma controalelor făcute la Agenția de Control și Încasare (ACI) Giurgiu. El a spus că în luna mai 2014 au fost înaintate către DIICOT opt cazuri cu nereguli, majoritatea fiind ale unor salariați de la ACI Giurgiu. Șeful CNADNR a dat exemplul unui angajat al ACI Giurgiu pentru care s-a estimat un prejudiciu de 21.000 de lei. „Domnul Costache vorbea de case de marcat ‘aduse de acasă’. Eu nu pot să fac afirmația asta până nu am proba. Domnul Costache a demonstrat că este un om care știe să facă aceste controale. Toate rapoartele făcute au fost puse în aplicare”, a spus Neaga.
 

 

 

Despre case de marcat „aduse de acasă” a vorbit, într-un interviu acordat gândul, și Alin Goga, director adjunct de investiții al Regionalei din Craiova a Companiei de Autostrăzi, suspendat după ce a apărut într-o emisiune TV în care a reclamat neregulile din instituție.

„Am un raport de 78 de pagini care a stat pe masa domnului Narcis Neaga  (director general al CNADNR – n.n.) și nu s-a luat absolut nici o decizie. Salariații respectivi au furat, apoi au pus banii la loc și sunt în continuare salariați. Cred că oamenii se pot schimba, dar atunci când unii o fac de două ori, de trei de patru ori la rând, încep să mă îndoiesc că se mai schimbă. Și atunci dacă nu tai răul din rădăcină alții care sunt corecți zic ‘uite, ală nu a pățit nimic, ală pleacă 8.000 de lei pe tură”. Apoi pune banii înapoi, el având 1.100 de lei salariu. De unde a pus 9.000 de lei? Și îi lași în pace? Suntem la biserică, ăla și-a recunoscut greșelile și îi iertăm dom”ne, că noi suntem popi”, a declarat Alin Goga.

Goga spune că sunt nenumărate exemple și nenumărate agenții de control și încasare verificate și pentru care au fost întocmite rapoarte. 

„În rapoarte se spunea că fenomenul fraudei depășește posibilitățile de stopare ale CNADNR-ului. Și tu știi lucrurile astea de ani de zile și nu faci nimic? Credeți-mă, nu mă bate gândul decât că există o gravă complicitate și complicitatea aia nu este pe ochi frumoși. Nu este că sunt eu prieten cu cineva. Este interes. Te protejez ca să îmi dai ceva”, a spus Goga.

Câți bani se fură din taxa de pod
 
Statisticile companiei arată că, după întărirea controalelor, la stația de la Giurgeni încasările din taxă au crescut cu 20%, echivalentul a 350.000 de lei, adică aproape 80.000 de euro.

CNADNR a încasat anul trecut din taxa de pod la Fetești 76,2 milioane lei, la podul de la Giurgiu – 57 de milioane de lei, iar la Giurgeni-Vadu Oii – 28,5 milioane de lei. În total 162 de milioane de lei, echivalentul a 36,7 milioane de euro.

Ministrul Transporturilor, Iulian Matache, a decis luni să trimită Corpul de Control la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, după ce în presă au apărut mai multe informații despre nereguli din companie.

„Ministerul își exercită dreptul și obligația de a verifica informațiile apărute în presă. În măsura în care acestea vor fi întemeiate, se vor lua măsurile necesare pentru remedierea disfuncționalităților. De asemenea, în cazul în care se va impune, vor fi sesizate instituțiile abilitate. Consider că eventualele sesizări ar trebui făcute mai întâi la nivelul organelor de control ale companiei, ministerului, sau la nivelul altor instituții. Apariția doar în presă nu rezolvă problema și poate fi interpretată ca un gest subiectiv”,  a declarat într-un comunicat ministrul tansporturilor, Iulian Matache. 

Ministrul a solicitat ca atât în Ministerul Transporturilor, cât și în companiile din subordinea și sub autoritatea acestuia „să fie promovat dialogul ca element esențial în soluționarea conflictelor”.

Alin Goga, director adjunct de investiții al Regionalei din Craiova a Companiei de autostrăzi, și în trecut director juridic în structura centrală, a vorbit într-un interviu acordat gândul despre nereguli în CNADNR.

Potrivit lui Goga, în companie sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul, au lucrat toată viața lor la stat și au gestionat contracte care și-au mărit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro. 

Taxa se poate plăti și prin SMS sau în benzinării

Din 30 aprilie, șoferii care folosesc podul peste Dunăre de la Fetești pot achita tariful de trecere prin SMS sau în benzinării. Compania a motivat introducerea noii variante ca variantă de combatere a ambuteiajelor înregistrate pe autostrada A2 din timpul sezonului estival, când se ajunge la 50.000 de vehicule pe zi. 

Inchide