De unde ar putea veni următoarea criză financiară

Fondul Monetar Internațional pare să fi prezentat corect ceea ce se întâmplă în ultimul său raport emis în octombrie. Raportul nu trage un semnal de alarmă, însă creionează motive de îngrijorare. Riscurile pe termen scurt s-au atenuat, spune FMI, indicând redresarea prețurilor materiilor prime, care ajută unele piețe emergente cheie, cât și perspectiva unor politici monetare mai relaxate pe piețele dezvoltate.

 

Însă, arată FMI, „riscurile pe termen mediu continuă să crească”. Fondul citează climatul politic agitat, instituții financiare fragile pe piețele dezvoltate și datorii corporate ridicate pe piețele emergente, scrie Ziarul Financiar.

 

Riscurile se pot intensifica pe o perioadă înainte de a declanșa o criză. Ceea ce este sigur este că datoria, factorul declanșator al aproape tuturor crizelor financiare, este în creștere rapidă.

 

La 225% din PIB-ul mondial, datoria combinată publică șI privată din afara sectorului financiar „se situează în prezent la un maxim istoric”, spune FMI.

Băncile lumii sunt în cea mai mare parte mai solide acum decât erau în pragul ultimei crize financiare, însă există excepții importante, cum ar fi Deutsche Bank și băncile Italiei.

 

În SUA de asemenea investitorii nu par să considere marile bănci drept mai sigure acum decât înaintea ultimei crize, potrivit unui raport emis de fostul șef al Trezoreriei americane Larry Summers și Natasha Sarin, o absolventă de Harvard. Prețurile acțiunilor marilor bănci americane sunt scăzute, ceea ce sugerează că într-o criză acestora le-ar fi dificil să-și plătească datoriile prin lichidare de active.

 

Dobânzile ultramici complică și mai mult situația băncilor.

 

Și totuși, indiferent de presiunile suferite de băncile convenționale, acestea constituie probabil un risc mai redus decât sistemul bancar din umbră, spune Vincent Reinhart, economist-șef la Standish, divizie a BNY Mellon.

 

Însă China reprezintă poate cea mai de temut sursă de risc. Expansiunea acesteia a fost generată de o creștere rapidă, nesustenabilă, a creditării companiilor și gospodăriilor, potrivit lui Tom Orlik, economist Bloomberg Intelligence.

 

Băncile chineze reprezintă „cel mai mare risc, un posibil detonator”, spune Samuel Malone, de la Moody”s Analytics. Sistemul bancar din umbră al Chinei este uriaș și slab înțeles, iar pierderile pe care le-ar putea suferi acesta ar putea fi transmise rapid către băncile convenționale.