Doar piețele externe țin în viață fabricile industriașilor români. Blidar, Astra Vagoane Călători: „Plătim taxe și impozite aici, dar suntem excluși de la licitațiile organizate de autorități”

„Cum să pună Metrorex criterii care să elimine din start producătorii locali, cum mai încurajăm atunci crearea de locuri de muncă și dezvoltarea afacerilor locale? Închid tot și gata dacă nu avem nicio sus­ținere! Deși plătim taxe și impozite suntem excluși din cauza condițiilor solicitate de la licitații”, spune Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Călători din Arad, care a contestat această licitație.

Pentru ultima licitație lansată, Metrorex le cere companiilor care vor să devină furni­zorul celor 51 de trenuri de metrou ca media cifrei de afaceri pe ultimii trei ani să fie de 340 mil. euro. Doar cinci companii din Ro­mâ­nia, dar din alt domeniu de activitate, îndeplinesc această cerință. Nicio companie din domeniul producției de material rulant nu îndeplinește singură această condiție. Con­tractul pe care vrea Metrorex să îl atri­buie are o valoare de 440 mil. euro.

Oficialii Metrorex menționau că aceste criterii de calificare au ca scop demonstrarea potențialului tehnic și financiar și orga­nizatoric al participanților, care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestora de a îndeplini contractul.

Pentru că în țară nu a găsit contracte, omul de afaceri Valer Blidar, care produce la Arad vagoane, tramvaie și are linii inclusiv pentru metrouri, a ajuns tocmai în Brazilia ca să își vândă vagoanele de călători, în timp ce proprietarul Astra Rail Industries, compania care a preluat în 2012 activele fabricilor Romvag, Meva și Astra Călători din Arad (din fostul grup IRS), a reușit să găsească contracte doar în țări ca Germania, Franța sau Elveția pentru cele 2.000 de vagoane de marfă și 600 de boghiuri. Pe piața locală nu a existat cerere nici pentru vagoanele de marfă și nici pentru cele de călători.

O altă fabrică ce se concentrează să vândă pe piețe străine este Softronic din Craiova, care a realizat un tren electric unic în Europa de Sud-Est și care face 15 mil. de euro din producția de locomotive.

Tot pentru export va produce 360 de locomotive în următorii zece ani Electro­putere VFU Craiova, parte din grupul Grampet, care a încheiat un parteneriat cu producătorul american de motoare Caterpillar Inc.

Nu pentru toate produsele însă industriașii găsesc cerere pe piețele externe, ceea ce îi obligă să țină închise anumite linii de producție. De exemplu, la fabrica Astra Vagoane Călători din Arad, desprinsă din fosta Întreprindere de Vagoane Arad, care a produs primele garnituri pentru metroul bucureștean și care poate și în prezent produce trenuri de metrou la Arad, producția de metrouri a fost sistată din cauza lipsei cererii pe piața locală.

Cu toate acestea, în ultimii 15 ani Metrorex a cumpărat cu 400 de milioane de euro doar trenuri de metrou de la producători străini. Ultimul tren de metrou produs în România a ieșit de pe linia de fabricație în 1992.

Nici producția locală de tramvaie nu este încurajată în România, deși în țări precum Cehia sau Polonia transportul public este asigurat cu tramvaie de producție locală.

„Nu am văzut nicio intenție a Primăriei Capitalei de-a cumpăra tramvaie româ­nești”, spune Blidar, care a lansat un prototip de tramvai.

În Capitală circulă 450 de tramvaie. „Acestea ar trebui înlocuite chiar dacă au trecut printr-un ciclu de modernizare în perioada 1990-2008. Nu avem bani pentru achiziția de tramvaie noi, nu este progra­mată vreo licitație în acest sens”, spune Ion Dedu, directorul Direcției de transporturi din cadrul Primăriei Capitalei. El precizează că doar vreo 15 tramvaie noi produse la Uzina de Reparații Atelierele Centrale (URAC București) sunt în circulație. „Aveam în plan realizarea unui studiu de fezabilitate pentru înlocuirea a 100 de tramvaie, dar cum nu am găsit finanțare, nu am continuat. Analizăm și posibilitaea înlocuirii tramvaielor vechi cu unele noi prin finanțare europeană prin POR. La URAC se pot construi și 50 de tramvaie pe an dacă aveam bani.” În 2011 RATB a încheiat cu Astra Vagoane Călători un contract de 600 de milioane de euro pentru construcția de tramvaie Imperio sub licența Siemens.

Întrebat de ZF dacă s-au purtat discuții cu producători de tramvaie, Dedu a menționat că mai mulți producători străini și-au prezentat oferta, inclusiv din Cehia. „Cehii au tramvaiele produse de Skoda, iar polonezii au tramvaiele Pesa și Solaris. În aceste țări se achiziționează tramvaie direct de producătorii locali, ceea ce este bine pentru economie”, a spus Dedu. Prețul unui tramvai cumpărat din străinătate este în jur de 2 milioane de euro, potrivit lui Dedu.

Absența unor politici care să încurajeze producția locală și orientarea către produse de fabricație străină a dus la dispariția fa­bri­cilor de autobuze, tractoare, camioane sau ma­șini agricole, unitățile de producție care au rămas (de vagoane, tramvaie) fiind ne­voite să caute business în străinătate pentru a ține în funcțiune liniile de producție.