După „Panama Papers”, România schimbă legea. Ce noi obligații vor avea băncile și firmele
„Entitățile raportoare sunt obligate să transmită un raport pentru activitate suspectă Oficiului dacă acestea cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: a) bunurile/fondurile, indiferent de sumă, provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; b) persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi; c) informațiile pe care entitatea raportoare le deține pot fi relevante pentru investigarea unei infracțiuni sau pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi”, se arată în proiectul de lege.
De asemenea, firmele înregistrate în România vor raporta cine le controlează, de fapt, și care sunt „beneficiarii reali” ai activității lor.
„Persoanele juridice și construcțiile juridice înregistrate pe teritoriul României sunt obligate să obțină și să dețină informații adecvate, corecte și actualizate cu privire la beneficiarul lor real, inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deținute”, se precizează în proiectul de lege.
Iar în în expunerea de motive se arată că: „Un element de noutate absolută este dat de înființarea registrelor beneficiarilor reali ai persoanelor juridice; decizia de înființare a acestora a fost luată la nivel european ca răspuns la atacurile „Panama Papers” și la atacurile teroriste survenite în capitalele statelor membre. Conform proiectului de act normativ, beneficiarii reali (persoanele fizice ce controlează persoane juridice) definiți potrivit legii sunt înregistrați în Registre (Registrul Comerțului, Registrul asociațiilor și fundațiilor) ce pot fi utilizate de autoritățile statului, dar și de entitățile obligate atunci când aplică măsuri de identificare a clientelei. La nivel european este preconizat ca, la nivelul anului 2019, aceste registre naționale să fie interconectate, permițând astfel o transparență îmbunătățită a circuitelor financiare, atât național, dar și transnațional”.
În cea ce privește persoanele expuse politic, se arată că: „În cazul tranzacțiilor sau relațiilor de afaceri cu persoane expuse politic, entitățile raportoare, aplică, în plus față de măsurile-standard de cunoaștere a clientelei următoarele măsuri: a) dispun de sisteme adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv de proceduri bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă politic; b) obțin aprobarea conducerii de rang superior pentru stabilirea sau continuarea relațiilor de afaceri cu astfel de persoane; c) adoptă măsuri adecvate pentru a stabili sursa patrimoniului și sursa fondurilor implicate în relații de afaceri sau în tranzacții cu astfel de persoane; d) efectuează în mod permanent o monitorizare sporită a respectivelor relații de afaceri”.
De asemenea, alături de notari și avocați, executorii judecătorești au fost incluși în categoria persoanelor juridice liberale obligate să furnizeze informații legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului.