Economia e pe drumul cel bun, firmele intră în faliment. Care este explicația acestui paradox

Publicat: 11 04. 2016, 13:58

„La prima vedere, economia pare pe drumul cel bun. Statisticile oficiale prezintă un trend pozitiv, impulsionat de reducerea TVA-ului și revenirea încrederii românilor în economie. Oamenii au prins din nou curaj să facă investiții, să cumpere case, mașini, bunuri de folosință îndelungată, consumul a revenit pe plus. Dincolo de statistici, economia reală se luptă însă să supraviețuiască”, se arată într-un comunicat al firmei de business information și credit management.

Cele mai multe societăți comerciale aflate în procedură de faliment erau în sectorul construcțiilor (9%), urmate de cele din comerțul cu alimente, băuturi și tutun (5%) și transporturi (4%). Comerțul cu material lemnos, restaurantele și comerțul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, în topul falimentelor.

„Statistica prezintă, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. În construcții, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme în faliment mai multe decât în 2014, semn că acest segment prezintă riscuri semnificative”, spun analiștii KeysFin.

De asemenea, 355 de firme din comerțul cu amănuntul se aflau în procedură de faliment, cu peste 100 mai multe decât în 2014. Coroborate cu datele privind comerțul cu produse nealimentare, rezultă un număr de aproape 500 de societăți comerciale aflate în procedură de faliment.

„Comerțul este, fără îndoială, cel mai atractiv domeniu de activitate din economia românească, însă comportă și riscuri pe măsură. Chiar dacă banii circulă mai repede, chiar dacă stocurile sunt mai mici, concurența acerbă influențează decisiv evoluția companiilor. Datele statistice arată că cele mai multe firme aflate în faliment sunt unități mici, firme cu un singur spațiu comercial, cu un volum de activitate redus, mici magazine de cartier, afaceri micro care nu au mai reușit să facă față concurenței marilor jucători din domeniu care vin cu prețuri de dumping, cu oferte promoționale, cu un marketing agresiv”, explică analiștii KeysFin.

Un număr semnificativ de proceduri de faliment erau deschise,anul trecut, și în activități de consultanță pentru afaceri și management (129), întreținerea și reparație autovehiculelor (98), intermedieri în comerțul cu diverse produse (97).

Cele mai multe societăți comerciale care ajung în procedură de faliment au, în medie, între 7 și 9 ani de activitate.

„Datele arată că tendința generală, cum că o firmă care a rezistat mai mulți ani pe piață este mai sănătoasă, mai de încredere decât una nou înființată, nu este una în totalitate adevărată. Graficul falimentelor arată că riscul major de faliment este consemnat în cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au între 20-23 de ani de la înființare. Asta arată că, până la urmă, experiența în business este importantă, însă nu generează neapărat un comportament imun la provocările mediului de business”, spun analiștii.

În topul orașelor, Bucureștiul se află pe primul loc, cu 1402 firme în faliment, dublu față de anul precedent. Pe județe, cea mai rea situație se regăsește în Maramureș (428), urmat de Timiș (295), Brașov (294), Iași (288), Mureș (286), Constanța (260) și Argeș (252). La polul opus s-au situat județele Vaslui (38), Caraș Severin (44), Ialomița (44), Sălaj (48), Călărași (50).

„Cele mai multe falimente sunt în București pentru că și numărul firmelor este mai mare. De altfel, cu cât business-ul este mai dezvoltat, cu atât și riscurile de insolvențe și falimente sunt mai mari. Situația din Vaslui, Caraș Severin și Ialomița nu înseamnă că în aceste zone este un vad economic excelent, ci că afacerile sunt mai puține decât în alte locuri”, au explicat analiștii KeysFin.

Statistica arată, pe de altă parte, că există județe în care numărul procedurilor de faliment a crescut spectaculos față de 2014. „În Arad avem înregistrate 124 de faliment față de 75 în 2014, în Brăila sunt 127 față de numai 43 cu un an înainte, iar în Cluj avem un număr dublu de proceduri de faliment (216)”, au mai spus analiștii KeysFin.

Studiul are la bază barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societățile comerciale și PFA-urile active din Romania.