Grupul de la Vișegrad, mutare ambițioasă în disputa pentru banii europeni. Miniștrii V4 cer Comisiei Europene noi măsuri ca să limiteze efectele scumpirii energiei

Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia – cele patru state din Grupul de la Vișegrad (V4) – cer derogări temporare care să le permită să folosească fonduri europene – cele de coeziune sau modernizare – pentru a susține schemele naționale de ajutor pentru industrie. Solicitarea vine pe fondul creșterii prețurilor la energie și a incertitudinilor privind viitorul conflictului din Orientul Mijlociu.

Miniștrii V4 vor să discute cu Comisia Europeană (CE) posibilitatea ca programele și schemele de sprijin pentru stimularea competitivității – obiectiv central al bugetului UE 2028-2034 – să includă nu doar opțiuni de finanțare a costurilor de investiții, ci și costurile operaționale ale industriei

CONTROVERSĂ De ce au făcut Donald Trump și Vladimir Putin înțelegerea economică. Explicația oficialilor din administrația președintelui american

18:28

REACȚIE Dan Tanasă, deputat AUR: „România nu mai poate finanța Ucraina fără limite. Sprijinul trebuie legat de pace, transparență și interesele României”

18:12

Inițiativa deschide o întrebare cheie pentru România, în plină negociere pe bugetul UE: cum pot fi accesate fondurile UE pentru a proteja industria de șocurile energetice?

 Loading ...

Șocul energetic pune presiune pe companii: „Nu este vorba doar despre Slovacia”

Cele patru state urmăresc să reducă presiunea asupra bugetelor naționale, într-un moment în care guvernele fac eforturi să limiteze efectele scumpirii energiei asupra populației și companiilor. Luni, Slovacia a găzduit o reuniune la care au participat miniștrii Economiei și Energiei din țările vecine, alături de comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, transmite Reuters.

Solicitarea ar putea viza anumite fonduri de coeziune sau Fondul pentru modernizare, însă inițiativa V4 atinge și discuțiile actuale privind Fondul european pentru competitivitate, prevăzut în bugetul UE 2028–2034. Este instrumentul central al noii arhitecturi bugetare pentru investițiile în industrii strategice, inclusiv tranziția curată și decarbonizarea industrială. Fondul ar urma să susțină proiecte de la cercetare până la extinderea producției. Miniștrii din Vișegrad vor însă să discute cu Comisia și despre finanțarea costurilor operaționale, nu doar a investițiilor.

„Am înaintat o solicitare pentru o derogare temporară, care să ne permită să folosim fonduri ale Uniunii Europene pentru a sprijini industria noastră. Există deja scheme de sprijin menite să o ajute să facă față prețurilor ridicate la energie, iar noi dorim ca aceasta să poată beneficia de finanțare europeană”, a declarat premierul Slovaciei, Denisa Saková la conferința de presă din cadrul evenimentului.

„Nu este vorba doar despre Slovacia sau despre finanțele publice ale Republicii Slovace. Desigur, niciuna dintre țările din Grupul de la Vișegrad nu dorește să pună o povară pe termen lung asupra propriului buget de stat”, a adăugat ea.

Bani europeni pentru marii consumatori

Discuția depășește o eventuală schemă de ajutor pe termen scurt. În condițiile în care energia scumpă afectează costurile de producție și competitivitatea companiilor europene, guvernele V4 vor mai multă flexibilitate în utilizarea banilor UE, astfel încât să poată susține industria fără a transfera întreaga povară asupra finanțelor publice.

Din aprilie 2026, Cadrul temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu (METSAF) permite statelor membre să adopte măsuri de ajutor pentru sectoarele afectate de criza din Orientul Mijlociu, până la 31 decembrie 2026. Pentru industriile mari consumatoare de energie, cadrul permite majorarea ajutorului pentru schemele eligibile de reducere a facturilor la electricitate de la 50% la până la 70% din costul energiei aferent consumului eligibil. Schema națională trebuie însă notificată Comisiei Europene.

România a folosit deja acest cadru pentru scheme de ajutor destinate crescătorilor de bovine și porcine. Separat, Comisia a aprobat în martie o schemă românească de 150 de milioane de euro pentru investiții în stocarea energiei electrice — dar aceasta finanțează capacități de stocare, nu compensează direct facturile industriei

România dispune și de o schemă de ajutor de stat pentru întreprinderile mari consumatoare de energie, aprobată de Comisia Europeană în noiembrie 2024.

Ce perspectivă deschide pentru România propunerea V4 de „flexibilizare” a banilor europeni

Saková a explicat că una dintre cerințe este ca energia nucleară să fie tratată pe picior de egalitate cu sursele regenerabile prin necesitatea îmbunătățirii condițiilor de finanțare pentru construirea de noi reactoare nucleare.

„Fiecare țară ar trebui să își aleagă propriul mix energetic în funcție de circumstanțele specifice, fie că este vorba despre energie nucleară, eoliană, solară, geotermală sau hidroenergie”, a declarat ea.

V4 cere „flexibilizarea” condițiilor de accesare a banilor europeni în condițiile în care, la nivelul UE există deja un cadru care permite statelor să adopte anumite măsuri de ajutor pentru utilizatorii industriali mari consumatori de energie. Este vorba despre Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF), adoptat în iunie 2025 și valabil până la sfârșitul lui 2030. Acesta acoperă inclusiv sprijinul pentru costurile cu electricitatea, decarbonizarea industrială și investițiile în tehnologii curate.

Însă cele patru state cer să poată folosi mai flexibil anumite resurse europene pentru a finanța sprijinul destinat industriei. Pentru România, precedentul creat de solicitarea Grupului de la Vișegrad poate deschide o discuție privind regulile de acces  la fondurile europene.

Discuția se suprapune peste negocierile privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034. Noul Fond european pentru competitivitate, aflat în pregătire, ar urma să finanțeze inclusiv tranziția curată și decarbonizarea industrială, alături de tehnologii digitale, sănătate, biotehnologie și sectoare strategice pentru securitatea europeană.

În același timp, liderii europeni au avertizat, la summitul din 15–16 octombrie, că prețurile ridicate la energie cer un răspuns european coordonat, cu măsuri temporare și țintite. Concluziile summitului menționează inclusiv intenția Comisiei de a prelungi cadrul temporar de ajutoare de stat pentru sectoarele industriale cele mai expuse.