Importurile de gaze naturale ale României sunt în scădere. Care este nivelul actual din depozite

Publicat: 18 07. 2023, 15:18
Actualizat: 18 07. 2023, 18:57

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut, în primele cinci luni din 2023, cu 337.800 tone echivalent petrol (tep), respectiv cu 36,3%  mai puțin decât în aceeașii perioadă de anul trecut, ajungând la 591.600 tone echivalent petrol (tep), conform cifrelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Totalul resurselor de gaze naturale a fost mai mic cu 3,6% (-141,3), în contextul în care producția a crescut cu 6,6% (+196,5 tep).

Cantitățile de gaze sunt la nivel optim în prezent, după o iarnă fără temperaturi foarte scăzute. Sistemul Național de Transport (SNT) al gazelor naturale este într-o stare optimă, conform datelor în timp real ale Transgaz în funcție de Line Pack (LP), adică volumul efectiv de gaze naturale aflat la un moment dat în sistemul de conducte al operatorului național.

Mai concret, marți, prin conductele Transgaz circulau 76,520 milioane de metri cubi de gaze, respectiv peste 825 milioane kWh, în contextul în care limitele pentru funcționarea optimă a SNT sunt de LP = 75 ÷ 78 milioane metri cubi, respectiv 803,85÷ 836 milioane kWh.

Evoluția stocurilor

După criza din energie de anul trecut, România, la fel ca și celelalte țări europene, sunt mai atente cu rezervele de gaze. Cele mai recente date agregate publicate de Gas Infrastructure Europe (GIE), de duminică, 16 iulie, arată că România avea în depozite 24,67 Twh de gaze, ceea ce reprezintă 72,87% din capacitatea totală de stocare, de 33,86 TWh. Cantitatea reprezintă 21,58% din consum anual de 114,35 TWh.

La nivel european, depozite mai mult încărcate sunt în Spania (98,32%) și Suedia (95,28%), în timp ce pe ultimul loc, și doar cu doar poziție în fața României este Letonia, cu 66,47%. Media UE este de 81.81%.

Cantitatea din depozite este o dovadă că, în prezent nu sunt probleme cu disponibilul de gaze naturale și sunt șanse ca România să fie pregătită pentru următorul sezon rece. Dat fiind că temperaturile au fost destul de ridicate, au rămas stocuri disponibile la debutul sezonului de injecție, respectiv la 1 aprilie. Astfel, stocurile României de gaze naturale erau, potrivit GIE, de 13,8592 TWh, la sfârșitul zilei de 15 aprilie, respectiv 42,26% din capacitatea totală.

Cifra era peste dublă, atât cantitativ, cât și procentual, față de datele GIE de anul trecut. Mai concret, în 17 aprilie 2022, când măsurile autorităților europene și naționale după izbucnirea războiului din Ucraina erau la început, erau înmagazinate 6,6337 TWh, o pondere de 20,23% din total și 5,8%, raportat la consum.

Apogeul înmagazinării, conform datelor istorice ale GIE, s-a înregistrat în 11 noiembrie 2022, când erau stocate 32,2137 TWh de gaze naturale, respectiv 98,23% din capacitate și 28,17% față de consumul anual.

Estimările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză pentru prima parte anului 2023, cuprinse în cea mai recentă Prognoză ale echilibrului energetic, din iunie 2023,  creșterea producției interne de gaze naturale a avut loc în contextul nefavorabil marcat de continuarea războiului din Ucraina și de sancțiunile impuse Federației Ruse de Uniunea Europeană. Pe fondul unui consum mai mic de gaze datorită unei ierni cu temperaturi moderate, a unei cereri interne în scădere dar şi a creșterii producţiei interne, importul de gaze s-a diminuat în primul trimestru al anului 2023 cu peste 66%.

„De altfel, trebuie menţionată reducerea dependenţei economiei naţionale de importul de gaze naturale, în primul trimestru al anului curent fiind acoperit doar 11,8% din necesarul de gaze cu importuri, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, an luat ca referinţă, când importurile de gaze naturale reprezentau 26,1% din necesar. Luna aprilie a fost caracterizată însă de o dublare a importului de gaze naturale, acesta acoperind astfel 24,1% din necesarul de gaze naturale”, potrivit CNPS.

Producţia de gaze naturale în 2022 a fost de 7343 mii tep în scădere cu 1,1% faţă de anul anterior, pentru intervalul 2023-2026 fiind estimat un ritm mediu anual de creştere de 3,6%. Importul de gaze naturale a înregistrat o scădere de 16,5% în anul 2022 ajungând la circa 2400 mii tep, în timp ce exporturile s-au situat la 470 mii tep. Pentru anul 2023 este prognozată o scădere accentuată a importului de gaze naturale cu 23,1%, tendinţă care se va menţine până în 2026, cu un ritm mediu anual de 2,2%.

Reducerea consumului intern în 2022 a fost de 11,7% cu o estimare de reluare a creşterii pentru 2023 de 1,9%, urmând ca în perioada 2024-2026 să se înregistreze o creştere cu un ritm mediu anual de 2,8%, mai accentuat în partea a doua a intervalului de prognoză. Consumul intern de gaze naturale şi resursele din care acesta este susţinut.

Pentru anul 2022, s-a luat în calcul o majorare a stocurilor la sfârşit de an, trend care a fost păstrat şi pentru anii 2023 şi 2024, dar într-un ritm atenuat. Pentru ultima parte a perioadei de estimare variaţia stocului s-a considerat nulă.

Conform datelor statistice, consumul intern de gaze naturale din 2021 s-a realizat pe baza majorării consumului la nivelul populaţiei (+17,9%, cu o contribuţie de 5,3 puncte procentuale) şi în mai mică măsură a industriei (+3,1%, contribuţie de un punct procentual), în timp ce intrările în transformare şi consumul în celelalte ramuri au avut un aport negativ, cumulat de 0,4 puncte procentuale.

Aceste creşteri au fost însă anihilate de restrângerea consumului intern la nivelul anului 2022. Pentru perioada de prognoză 2025 -2026, contribuţia cea mai importantă va reveni intrărilor în transformare, pe măsură ce s-a presupus înlocuirea producerii de energie electrică pe bază de cărbune cu cea pe baza gazelor naturale, potrivit CNPS.