În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București
După ce Germania a anunțat o creștere a salariului minim pe economie, acum se pregătește să crească și pensiile. De la 1 iulie 2026 pensiile nemților ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025, obținut de Reuters. În România, oamenii de rând au pensiile din Pilonul I înghețate iar cele din Pilonul II sunt pe cale să fie date cu porția. De ce?
În România pensiile sunt înghețate până când….scade deficitul
Dacă în Germania se discută de creșterea pensiilor, în România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%.
În prezent, România are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Rata anuală a inflației a ajuns la 9.85% în luna august, arată datele BNR publicate joi, 30 octombrie.
Ilie Bolojan a anunțat pe 28 octombrie, în contextul întâlnirii cu comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, că ținta de deficit pentru anul 2026 se va apropia de 6%. În 2024, România a terminat anul cu un deficit bugetar de 9.3% din PIB.
Pensia din Pilonul II, cu porția
Mai mult, pe 15 octombrie Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind plata pensiilor private (Pilonul II de pensii) care stabilește cum pot fi retrași banii acumulați. Proiectul urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan. Conform proiectului de lege, românii pot retrage maximum 30% din suma adunată până la pensionare urmând ca restul de bani să fie alocați în tranșe egale timp de 8 ani.
Cea mai mare pensie specială – 69.343 de lei brut
În luna septembrie a acestui an, România avea 4.571.989 de pensionari, iar pensia medie lunară a fost de 2.816 lei. Valoarea toată a drepturilor de pensie cuvenite pentru luna septembrie a fost de 12.8 miliarde lei.
De cealaltă parte, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu (pensii speciale) era de 11.759 de persoane. Plata acestor pensii se face din două surse: de la bugetul asigurărilor sociale – la fel ca pensiile normale – și de la bugetul de stat, pentru a acoperi diferența.
Media pensiilor speciale este de 25.000 de lei pe lună, iar vârsta de pensionare este de 50 de ani, respectiv 48 de ani în unele cazuri.
Cea mai mare pensie specială se regăsește în rândul magistraților și este de 69.343 de lei brut, respectiv 56.700 de lei net (aproximativ 11.150 de euro), a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, pentru postul de radio Europa FM. Pentru această pensie, 21.000 de lei reprezintă contribuția la fondul de pensii, iar restul de 48.300 de lei este acoperit de stat, din bugetul public.
În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea pensiilor speciale, Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat decizia de două ori, iar a treia oară l-a respins. Legea prevedea reducerea pensiilor magistraților la 70% din ultimul salariu net, față de 80% cât este în prezent, precum și creșterea graduală a vârstei de pensionare de la 48 de ani la 65 de ani.
În Germania, majorarea pensiilor depășește inflația
În Germania se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%. Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în comparație cu cea din România care a ajuns la 9.85% în luna august.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: