Foamea de bani a statului împinge băncile să închidă robinetul creditării economiei private. Cu cât a crescut apetitul pentru împrumuturi al Guvernului Bolojan în cele 123 de zile de interimat
România traversează o curbă financiară periculoasă, într-o cursă contra cronometru pentru reducerea deficitului. Operațiune din ce mai costisitoare pentru companii și populație, pe măsură ce statul rostogolește datoriile și se împrumută tot mai scump. Gândul a calculat cu cât a crescut „foamea de bani” a statului în cele 123 zile de interimat ale Guvernului Bolojan în raport cu aceeași perioadă a anului trecut. Cifrele, avertizează chiar Banca Națională, arată o capcană reală a concurenței dintre stat și economia privată pentru finanțare. O concurență neloială, așa cum rezultă, indirect, din explicațiile BNR privind apetitul băncilor pentru titluri de stat.
În cele aproape patru luni de blocaj politic, Ministerul Finanțelor a atras din piața bancară aproape 40 miliarde de lei, cu 5,5 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Nevoia de bani a sectorului public crește accelerat într-un moment în care BNR avertizează că expunerea ridicată pe titluri de stat descurajează creditarea sectorului real.
Cât ne-a costat, de fapt, reducerea deficitului bugetar
Deficitul bugetar a scăzut cu 37% în primele șapte luni, a anunțat luni Ministerul Finanțelor (MFP). Însă cu prețul unui efort uriaș cu scadență la termen: nevoia de finanțare a statului a crescut accelerat în cele patru luni de blocaj politic. În perioada mai–august 2026, MFP a atras efectiv 37,3 miliarde de lei de la băncile comerciale prin emisiuni de titluri de stat, cu 5,5 miliarde de lei (17,4%) în plus față suma atrasă în aceeași perioadă din 2025.
În paralel, randamentele de pe piața internă au coborât față de nivelurile din 2025, iar licitațiile continuă să primească volume consistente de oferte. De exemplu, în august, MFP a obținut 1,099 miliarde lei la o emisiune de 1 miliard, iar la alta de 700 milioane lei a primit cereri de aproape 1,8 miliarde lei.
Pe frontul privat, dacă sectorul public vine tot mai agresiv în piața bancară, problema nu este doar dacă băncile mai au bani pentru companii. Este și cât de mult mai poate economia să compenseze eventualul deficit de finanțare bancară prin alte surse. În prezent, o parte foarte mare din investițiile companiilor depinde în proporție de peste 70% de banii europeni. Însă capitolul PNRR se închide. Dincolo de acest orizont, business-urile României privesc într-o uriașă prăpastie. De minus zeci de miliarde de euro.
Cum se traduc aceste cifre în ecuația extinsă a economiei reale
Nivelul ridicat al deficitului bugetar și al datoriei publice sunt „de natură să influențeze negativ dobânzile la care se finanțează statul, prin majorarea primelor de risc suveran”, a avertizat BNR în raportul asupra stabilității financiare din iunie. Concret, dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni, a precizat luni, 31 august, ministrul interimar al finanțelor, Alexandru Nazare.
Oficialul a subliniat că România trebuie să-și mențină traiectoria de reducere a deficitului pana la finalul acestui an.
„Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile. Dar aceasta nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată. Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția. Cu cât deficitul și necesarul de finanțare se reduc, cu atât putem reduce în timp presiunea asupra costurilor de finanțare”, a explicat Alexandru Nazare.
Avertismentul BNR: Legătura dintre bănci și stat poate deveni vulnerabilitate structurală
BNR a avertizat încă din iunie că expunerea băncilor asupra administrației publice la nivelul lui martie 2026 a ajuns la 27,6% din active, de aproape trei ori media UE, ceea ce „generează risc de rata dobânzii și de concentrare”. În perioada recentă, băncile autohtone și‑au majorat constant deținerile de titluri de stat, acestea atingând în luna martie 2026 nivelul de 230,7 miliarde lei (față de 79,6 miliarde lei la finele anului 2015).
„În condiții de piață favorabile, această interdependență nu generează riscuri, însă în eventualitatea unor evoluții adverse ale ratingului suveran, această concentrare poate reprezenta un canal de propagare și amplificare a riscurilor, atât prin ajustări ale valorii de piață a portofoliilor bancare, cât și prin majorarea cerințelor de capital”, se arată în raportul BNR asupra stabilității financiare din iunie 2026.
Ponderea ridicată a creditării corporative denominate în valută (aproape 52% din total în martie 2026), precum și legătura dintre bănci și stat continuă să reprezinte vulnerabilități structurale, arată raportul BNR.
De ce preferă băncile titlurile de stat în detrimentul creditării private
BNR explică, în raportul din iunie, de ce băncile sunt atât de atrase de titlurile de stat: sunt simultan instrumente de plasare a excedentului de lichiditate, active eligibile pentru rezervele de lichiditate și colateral pentru operațiunile repo cu BNR. Însă, avertizează tot Banca Națională, alocarea unei părți semnificative a resurselor către titluri de stat „poate conduce la efecte de evicțiune a creditării sectorului real”.
„Distinct față de riscul de rată a dobânzii, alocarea unei proporții semnificative a disponibilităților băncilor către titluri de stat poate conduce la efecte de evicțiune a creditării sectorului real. Preferința pentru titluri de stat în detrimentul creditării sectorului real pe termen lung conduce la reducerea intermedierii financiare și poate afecta economia în ansamblu, prin accesul mai dificil la creditare, aspect evidențiat inclusiv de evoluția indicatorului credite/depozite (engl. loans-to-deposits ratio) în perioada recentă, care s‑a diminuat de la 86 la sută la finele anului 2015 la 67,4 la sută în martie 2026”, arată BNR în raportul citat.
Termenul efect de evicțiune (cunoscut în economie și ca crowding-out effect) definește fenomenul prin care cheltuielile și împrumuturile excesive ale statului reduc sau blochează accesul sectorului privat la resurse financiare.
Peste 70% din investiții sunt susținute din fondurile europene și bani din PNRR
Însă majoritatea investițiilor în sectorul privat sunt finanțate acum din bani europeni – Nazare, a indicat și o cifră: peste 70% din investiții sunt susținute din fondurile europene și bani din PNRR.
„Peste 71% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR. Am continuat, în același timp, rambursările de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni. Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor”, a spus luni Alexandru Nazare. Însă capitolul PNRR se închide.
Un prim „val de panică” în economia privată s-a resimțit luni, 31 august, când Bursa de Valori București (BVB) a fost lovită de una dintre cele mai severe corecții din ultimii ani, chiar în ziua în care România a ajuns la termenul-limită pentru reformele asumate prin PNRR. Indicele BET a pierdut 3,61% până la 33.743 de puncte, cea mai puternică scădere într-o singură ședință de la 5 august 2024, când expira un alt termen stabilit de Comisia Europeană pentru adoptarea reformelor legate de fondurile de redresare. Aceste lucruri arată cât de conștient e ecosistemul de business din România de dependența de banii europeni.
Nazare: România plătește „facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”
Alexandru Nazare a atras atenția că evoluția pozitivă a deficitului bugetar nu înseamnă neapărat că este o problemă rezolvată. Acesta a subliniat că România trebuie să-și mențină traiectoria de reducere a deficitului pana la finalul acestui an.
„Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile. Dar aceasta nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată.
Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția. Cu cât deficitul și necesarul de finanțare se reduc, cu atât putem reduce în timp presiunea asupra costurilor de finanțare”, a explicat ministrul interimar de Finanțe.
Economia reală pierde „perfuzia financiară” a PNRR. Avertismentul lui Nazare: Cifrele nu sunt un motiv de relaxare
El a atras atenția că urmează un nou test important pentru România în perioada următoare – evaluarea agenţiei S&P.
„Rezultatele execuţiei sunt un argument important în dialogul cu agenţiile de rating, dar nu sunt un motiv de relaxare. Pieţele şi investitorii analizează atent capacitatea României de a păstra direcţia şi de a construi un buget credibil pentru 2027. Credibilitatea fiscală se construieşte greu şi se poate pierde rapid. De aceea, responsabilitatea rămâne obligatorie. Într-o perioadă în care costurile de finanţare rămân ridicate, fiecare pas prin care reducem deficitul într-un mod credibil contează pentru noi toţi, pentru companii şi pentru întreaga economie”, a adăugat Nazare.
În total, Ministerul Finanțelor (MFP) a programat în perioada mai-august împrumuturi de 27,9 miliarde de lei de la băncile comerciale, prin titluri de stat, pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei. Datele Băncii Naționale arată însă că statul român, prin MFP, a atras efectiv 37,47 miliarde de lei de la băncile comerciale prin emisiunile în lei, la care se adaugă 1,2 miliarde de euro prin două emisiuni în valută. Adică aproximativ cu 34% peste suma programată inițial.
