Managerii nu sunt interesați de inovație sau succesiune. Care sunt prioritățile lor

Publicat: 30 11. 2014, 20:30
Actualizat: 07 04. 2019, 14:02

Remunerarea executivilor (21%), pe de o parte, și criza financiară globală alături de anti-corupție și anti-fraudă (16%), pe de altă parte, sunt pe primele locuri în preocupările directorilor din România.

La polul opus, printre problemele care ii preocupă cel mai puțin pe directorii consiliilor administrative se numără talentele, planificarea succesiunii la conducerea companiei, concurența și mediul, întrucât niciunul dintre respondenții români nu au arătat interes față de aceste subiecte. Mai mult, aceste subiecte nu reprezintă priorități nici în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, mai mult de jumătate din directorii consiliilor administrative ale companiilor din România (58%) pun accent pe strategie și performanță.

„Este surprinzător să vedem că deși directorii consideră strategia și performanța drept probleme esențiale, atunci când vine vorba de talente și planificarea succesiunii, aceste teme lipsesc din agenda lor, ceea ce poate contrazice intuiția, în multe privințe. De asemenea, în contextul discuțiilor recente legate de incidente privind securitatea informațională și furtul de date, este surprinzător că nu vedem un număr mai mare de directori luând în calcul riscurile asociate acestei probleme. Incapacitatea de a lua măsuri preventive în vederea protejării contra atacurilor informatice implică riscuri enorme pentru organizații. Aceste riscuri pot expune organizațiile la deficiențe de control intern și risc reputațional, care, în ultimă instanță, pot duce la pierderi financiare”, a declarat într-un comunicat Ahmed Hassan, country managing partner Deloitte România.

Studiul Deloitte – Global Director 360°: Growth from all Directions – a fost realizat prin intervievarea a 317 directori din consiliile administrative din companii publice și private din 15 țări din regiune. Studiul evidențiază evoluția preocupărilor legate de guvernarea corporativă, reglementare și conformitate, pe care companii din întreaga lume o au, în contextul provocator al mediului de afaceri actual.

„Problemele globale identificate de raport se regăsesc și pe agenda consiliilor de administrație din România. Aceste rezultate pot fi un indiciu conform căruia consiliile administrative își schimbă orientarea de la politici de austeritate la performanță”, a arătat Hassan.

Potrivit autorilor studiului în următoarele 12 până la 24 de luni, perspectiva se schimbă ușor, astfel că în timp ce strategia și performanța rămân în topul priorităților directorilor (58%) alături de reglementare, guvernanță și conformitate (37%), creșterea afacerii câștigă teren în agenda acestora (de la 5% la 37% în viitor).

În mod suprinzător, remunerarea executivilor este ștearsă complet din agenda directorilor, întrucât niciunul nu o mai ia în calcul. Mai mult, anti-corupția/anti-frauda nu mai sunt teme atât de importante, procentul respondenților interesați de aceste teme scăzând de la 16% la 5%.

Structura operațională câștigă teren semnificativ pe agendele viitoare ale directorilor, întrucât 16% dintre respondenți consideră că este o arie de interes. Și cu toate că 5% din cei chestionați au răspuns inițial că sunt preocupați de diversitate, niciunul din directori nu s-a mai arătat interesat de această temă, în perioada următoare.

Studiul a mai relevat că procesele de evaluare ale consiliilor administrative ale companiilor din România nu sunt suficient de solide, mai puțin de jumătate din directorii chestionați fiind de părere că procesele de evaluare a performanțelor consiliilor administrative sunt suficient de solide. Impresia generală este că evaluările reprezintă o arie care trebuie îmbunătățită.

De asemenea, aceștia spun că rezultatele evaluărilor performanțelor consiliilor administrative nu influențează schimbarea și că în România, politicile privind diversitatea în consiliile administrative sunt implementate mai puțin decât media globală (26% în România versus 37%, la nivel global), similar cu majoritatea statelor membre Uniunii Europen.

În același timp, majoritatea respondenților din România cred că nivelul lor de interacțiune cu acționarii va crește, în perioada următoare. Această tendință ar putea obliga consiliile administrative să adopte proceduri și politici mai transparente, permițând astfel acționarilor să acceseze informații disponibile până acum doar pentru consiliile administrative și management.