Motoarele creșterii economice record a României. Datele oficiale ale INS și avertismentele BNR

La creșterea PIB, în perioada ianuarie-septembrie 2017 față de perioada ianuarie-septembrie 2016, au contribuit toate ramurile economiei, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri:
– Industria (+1,8%), cu o pondere de 23,2% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,6%;
– Sectoarele de comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (+1,6%), cu o pondere de 18,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,7%;
– Agricultura, silvicultura și pescuitul (+1,1%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,9%), dar care au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (24,3%);
– Activitățile profesionale, științifice și tehnice, activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,8%.

Potrivit INS, din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat în principal:
– cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 9,7% contribuind cu +6,1% la creșterea PIB;
– formării brute de capital fix, cu o contribuție de +0,8%, consecință a creșterii cu 3,8% în volum.

„O contribuție negativă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-0,6%), consecință a creșterii cu 9,6% a exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii (10,8%)”, a mai comunicat INS.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 214,976 miliarde de lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 2,6% față de trimestrul II 2017 și cu 8,6% față de trimestrul III 2016.

Avertismentul BNR

Tensiunile macroeconomice apărute pe fondul creșterii PIB peste potențial și supraîndatorarea populației în perspectiva majorării dobânzilor reprezintă principalii factori de risc, arată Raportul asupra stabilității financiare, prezentat luni de conducerea Băncii Naționale a României – BNR.

Economia a crescut bazându-se mai mult pe consum și a crescut peste potențial, lucru care adâncește „deficitele gemene”, adică deficitul fiscal și cel de cont curent. Iar politicile fiscale au fost „expansioniste”, în sensul că „spațiul fiscal generat prin relaxarea din 2016 s-a epuizat în 2017″, a explicat Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, la conferința de prezentare a Raportului.

Oficialul a mai arătat că dezechilibrele din economie influențează rata dobânzilor, cursul valutar și inflația. Din acest motiv, creșterea îndatorării populației – pe fondul creșterii dobânzilor – este unul dintre riscurile semnalate de BNR la adresa stabilității financiare. Liviu Voinea a menționat că tensiunile macroeconomice și supraîndatorarea populației sunt riscuri de intensitate medie, precizând că „România nu prezintă riscuri sistemice ridicate pentru stabilitatea financiară”.

Referindu-se la supraîndatorarea populației, Liviu Voinea a arătat că majoritatea creditelor acordate în ultimii ani sunt cu dobândă variabilă, ceea ce reprezintă un „factor agravant”. Oficialul le recomandă, în consecință, viitorilor debitori să contracteze credite noi cu dobândă fixă.

La rândul său, Eugen Rădulescu – diredtorul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul BNR – a arătat că o creștere cu doar două puncte procentuale a ratei dobânzii la creditele ipotecare a mărit gradul de îndatorare a debitorilor cu venituri mici de la 65% la 75% din venituri, ceea ce „devine greu de suportat”. Iar în această perioadă „au loc discuții la nivelul BNR, pentru a limita acest raport dintre rata lunară și veniturile debitorilor, astfel încât să nu devină insuportabil”, a precizat Eugen Rădulescu.

Printre celelalte riscuri la adresa stabilității financiare, identificate în actualul Raport al BNR, se mai mumără „deteriorarea încrederii investitorilor în econpomiile emergente (risc considerat „ridicat”), disciplina scăzută de plată la nivelul companiilor (risc „mediu”) și accelerarea creșterii prețurilor în sectorul imobiliar (risc „redus”).