Parlamentul European ne anunță că nu vom mai plăti pentru falimentul băncilor. Peste opt ani. CORESPONDENȚĂ GÂNDUL DIN STRASBOURG

La final de legislatură, europarlamentarii reuniți la sesiunea plenară de la Strasbourg au transmis, marți, cetățenilor Uniunii un mesaj cu o rezonanță puternică după experiența recesiunii: contribuabilii nu vor mai plăti pentru falimentul băncilor. Există, însă, și o paranteză: vor mai trece opt ani până ca vestea de la Strasbourg să devină realitate. VIDEO AICI

Concret, Parlamentul a adoptat trei măsuri pentru consolidarea sistemului unic de supraveghere bancară (în vederea realizării uniunii bancare), acesta fiind principalul subiect de pe agenda ultimei plenare. Două dintre măsuri se referă la restructurarea și falimentarea băncilor cu probleme, iar cea de a treia cere ca băncile (și nu contribuabilii) să garanteze depozitele mai mici de 100.000 euro în caz de faliment. Mai exact, statele care fac parte din Uniunea bancară vor împărți un fond comun, finanțat de bănci, în valoare de 55 de miliarde de euro, din care vor fi acoperite pierderile în cazul folosirii instrumentelor de bail-in. Acest fond va exista abia peste opt ani, însă, o măsură promovată de mai multe state membre, inclusiv Germania. De asemenea, statele din afara uniunii bancare, între care și România, vor fi obligate să creeze în următorul deceniu propriul lor fond finanțat de bănci, în valoare de 1% din valoarea depozitelor acoperite.

Totodată, deponenții își vor primi banii înapoi mai repede, suma totală a depozitului lor de garanție urmând să fie disponibilă în maximum șapte zile lucrătoare, iar o sumă de subzistență (stabilită de la stat la stat), în maximum cinci zile, a mai explicat legislativul UE.

Există și o clauză care se referă la „balanțe temporar mari”. Astfel, dacă un anumit cont are temporar mai mult de 100.000 de euro, în urma unei tranzacții speciale, o parte sau chiar întreaga sumă din acest depozit este protejată cel puțin trei luni.