Surpriză: singurul domeniu care a accesat fondurile europene în proporție de 100%. „Am cheltuit INTEGRAL și banii pentru 2013″

Publicat: 04 06. 2013, 15:47
Actualizat: 01 03. 2019, 23:36

Producătorii de vin din România au accesat, în ultimii cinci ani, integral fondurile europene, prin Programul Național Suport, respectiv 42 de milioane de euro, în fiecare an. Anunțul a fost făcut luni de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, în deschiderea celui de-al 36-lea Congres al Viei și Vinului care se desfășoară la București.

Majoritatea fondurilor europene atrase au fost folosite pentru replantarea a circa 19.700 de hectare, care au fost cultivate cu viță-de-vie de soi nobil.

Viticultura este singurul domeniu de activitate din România care a reușit să acceseze integral fondurile europene disponibile, susține Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV).

„Deja a fost cheltuită și suma de 42,1 milioane de euro aferentă anului 2013”, potrivit informațiilor furnizate gândul de Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV).

Peste 90% din această sumă a fost folosită pentru restructurarea/reconversiea plantațiilor viticole.

„Inclusiv banii pentru 2013 au fost cheltuiți. Deja intrăm pe un deficit, pentru programul din 2014-2018. Au fost 42,1 milioane de euro în fiecare din ultimii cinci ani, care au fost integral accesați. Au fost vizate patru măsuri. Patronatul Vinului a solicitat la Bruxelles o suplimentare a fondurilor europene”, a declarat Ovidiu Gheorghe.

Suplimentarea fondurilor europene

Și ministrul Daniel Constantin vrea ca acest program să continue în România până în 2018. El a precizat că România se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru suplimentarea cu 5-6 milioane de euro pe an a fondurilor alocate sectorului de reconversie și replantare la vie.

„Ne-am dezvoltat foarte bine podgoriile, cramele, acum suntem în faza de a începe să exportăm. Încă mai avem foarte multe lucruri de făcut, de aceea eu am insistat să prelungim programul de reconversie-replantare la vie. Am avut cinci ani de zile 42 de milioane de euro, pe care i-am investit în reconversie-replantare la vie și avem promisiunea că și în următorii ani, până în 2018, vom avea aceeași sumă, dacă nu chiar ceva mai mare. Chiar în aceste zile discutăm la Comisia Europeană, la nivelul Consiliului UE, pentru a obține o suplimentare față ce cei 42 milioane de euro și avem toate șansele să obținem lucrul acesta. O suplimentare cu 5 – 6 milioane de euro pe an înseamnă foarte mult. Înseamnă pe următorii cinci ani 25 – 30 de milioane de euro”, a afirmat Constantin, citat de Agerpres.

Constantin spune că producătorii au investit foarte mult în cramele din România. „Cu precădere cramele mai micuțe și-au dezvoltat vinuri de calitate, chiar dacă cantitativ nu sunt dezvoltați atât de mult. Din punct de vedere al calității, cred că am făcut un progres important. Astăzi avem cel puțin 15 vinuri românești care fac față oricărei competiții la nivel european”, a spus ministrul.

El a adăugat că există reglementări ale UE care spun că statele membre trebuie să se adapteze anual și să planteze viță-de-vie nobilă, deci cu denumire de origine controlată.

Săli de degustare de vinuri

Producătorii de vinuri își vor putea amenaja, cu fonduri europene, săli de degustare de vinuri și magazine de prezentare a propriilor sortimente de vinuri.

„Vrem ca din 2014 producătorii de vin să își poată amenaja, pe baza de fonduri europene, săli de degustare de vinuri și wineshop-uri. Prin PNDR nu erau finanțabile astfel de investiții”, a declarat pentru gândul directorul general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV).

Sursa madr.ro

Piața vinurilor – 350 milioane de euro

Piata vinurilor din România în 2012 este estimată de patronatul din domeniu la circa 350 de milioane de euro. China, Rusia și SUA rămân principalele piețe de export pentru vinurile românești.

Gabriel Roceanu, director general Carl Reh Winery SRL, estimează că anul trecut piața vinului a crescut ușor față de 2011, când a fost evaluată la 350 de milioane de euro.

Roceanu a observat o creștere a cererii pentru vinurile mai scumpe, de calitate superioară, în timp ce cererea pentru vinurile low cost a scăzut. 

„Crama Oprișor este pe piață din anul 2000. Noi am accesat fonduri europene și prin Sapard și pentru reconversia și restructurarea plantațiilor. Prin Sapard am accesat 600.000 euro. Prin 2008-2009 am accesat fonduri europene pentru 70 de hectare, o sumă de 800.000 euro. Exporturile noastre sunt către Germania, țările scandinave, Cehia, Polonia, Belgia, Japonia, Lituania”, a declarat pentru gândul Gabriel Roceanu.

El speră ca în acest an să obțină o producție de struguri mai bună decât anul trecut. „Anul trecut am avut pierderi atât în ianuarie-februarie, cât și din cauza secetei din vară”, ne-a mai declarat Gabriel Roceanu.

Nu toți producătorii sunt la fel de optimiști.

„Din păcate, economia nu a păstrat trendul de anul trecut, care anunța o revenire timidă. Presiunea venită din direcția cheltuielilor specifice de iarnă se pare că a fost destul de mare, iar acest lucru s-a văzut în consumul din primul trimestru”, a spus recent pentru Ziarul Financiar Daniel Negrescu, brand manager al Murfatlar. El este de părere că nu există premise pentru o creștere a consumului în 2013.

Bucureștiul, capitala mondială a vinului

Cu ocazia celui de-al 36-lea Congres al Viei și Vinului care se desfășoară la București în perioada 2-7 iunie și unde participă circa 500 – 600 de reprezentanți din 55 de țări, Bucureștiul devine capitala mondială a vinului, în opinia ministrului Agriculturii.

”Ne bucurăm nespus că acest congres, care transformă Bucureștiul în capitala mondială a vinului, va da posibilitatea producătorilor, în special din România, să-și ducă vinurile cunoscute specialiștilor care vor fi prezenți astăzi aici, din cinci continente. Programul congresului din aceste zile include o componentă științifică, dar și una socială, iar lucrările congresului se vor desfășura pe cele patru secțiuni principale ale acestuia: viticultură, oenologie, cadru economic și juridic, siguranță și sănătate”, a adăugat ministrul.

Peste 15 vinuri românești fac față oricărei competiții la nivel european

Foarte multe vinuri românești ajung pe piața europeană și în restaurante importante și circa 15 vinuri fac față oricărei competiții la nivel național, a declarat ministrul Agriculturii la deschiderea Congresului Mondial al Vinului.

„Sunt foarte multe vinuri românești care ajung pe piața europeană. În ultimii 15 ani vinurile românești au crescut nu în cantitate, ci în calitate. Ele au ajuns în restaurante importante. Astăzi cred că avem nu mai puțin de 15 vinuri românești care fac față oricărei competiții la nivel european”, a spus ministrul Agriculturii, citat de Mediafax.

El a afirmat că Ministerul Agriculturii sprijină promovarea vinurilor românești în străinătate. Astfel, vinurile românești sunt promovate în țări precum Japonia, Thailanda sau SUA.

România are aproximativ 180.000 – 200.000 de hectare de viță-de-vie și se numără printre marii producători mondiali de vin. Cea mai mare parte a vinului produs se consumă intern. Cei mai mari pro­ducători sunt Murfatlar, Vincon, Jidvei, Cotnari, Tohani, Halewood.

România are, în prezent, peste 100 de vechi soiuri autohtone, precum Fetească Neagră, Grasa de Cotnari, Frâncușă, Busuioacă, Tămâioasă Românească, multe dintre acestea premiate la concursuri internaționale de profil.

România se află pe locul 10 la nivel mondial și pe locul 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeței cultivate cu viță de vie.

LOTO, LOTO 6/49. Milionarul de la jocul LOTO Joker și-a ridicat banii