Taxa de solidaritate din petrol și gaze, schimbată în Parlament. Gabriel Biriș: „Parlamentul a încălcat Constituția”. Reacția OMV Petrom

Taxa de solidaritate din petrol și gaze, schimbată în Parlament. Gabriel Biriș: „Parlamentul a încălcat Constituția”. Reacția OMV Petrom
Publicat: 29/03/2023, 20:36

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență care a transpus în legislația națională regulamentul european prin care s-a instituit contribuţia de solidaritate pentru societăţile care au activitate privind extracţia ţiţeiului, gazelor naturale, huilei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute pentru rafinarea petrolului, introducând prevederi referitoare la determinarea ponderii în cifra de afaceri a acestor activităţi. Parlamentarii au dat aviz pozitiv proiectul cu amendamente care schimbă modul de calcul al taxei de solidaritate, pe care oficialii OMV Petrom declaseră, în februarie, că nu o datorează.

  • Amendamentele adăugate în lege, care ar urma să fie trimisă la Palatul Cotroceni pentru promulgare, vizează însă chiar gigantul Petrom, așa cum a explicat pentru Gândul avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș.
  • Contactați de Gândul, oficialii OMV Petrom au transmis un punct de vedere privind demersurile din Parlament.
  • Miza ar fi miliardul de euro care ar ajunge la bugetul de stat dacă legea intră în vigoare.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie a fost votat miercuri, cu o majoritatate covârșitoare, în Camera Deputaților, respectiv cu 178 de voturi ”pentru”, niciun vot ”împotrivă” și 71 de abțineri, actul normativ nefiind votat de trei deputați.

După vot, proiectul a fost depus la Secretarul general, pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii, înainte de a fi trimis șefului statului pentru promulgare.

Care este contextul

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186 din 29 decembrie 2022 are la bază Regulamentul 1854/2022 al Uniunii Europene, care permite statelor membre să taxeze suplimentar companiile energetice cu activități în cinci sectoare, care au realizat profituri excepționale, fără să impună însă o anumită cotă. România, prin OUG 186/2022, a stabilit o cotă de 60% asupra bazei, cota minimă aleasă de alte state, printre care și Austria, fiind de 33%.

Din nota de fundamentare a OUG se poate vedea cât estimase statul că va încasa prin această nouă taxă. Din estimare reiese că Guvernul luase în calcul și o sumă considerabilă de la OMV Petrom. Concret, Guvernul estimase că, din această suprataxă, bugetul de stat ar putea câștiga aproximativ un miliard de euro în acest an. De precizat că a doua mare companie din energie din țară vizată de regulamentul european, Romgaz, a estimat că va plăti 906,1 milioane de lei „contribuția de solidaritate”.

Comisia Europeană a răspuns la o scrisoare transmisă de Ministerul Finanțelor că pragul de 75% din cifra de afaceri, în funcție de care se aplică taxa de solidaritate, este parte integrantă a regulamentului UE, iar „statele membre nu îl pot reduce din propria inițiativă”.

Principalele prevederi

Proiectul de lege a fost votat după ce a primit raport favorabil, cu amendamente, de la comisiile Camerei Deputaților.

„Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal necesar aplicării în spaţiul juridic naţional a dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2022/1854, în contextul îndeplinirii de către România a obligaţiilor ce-i revin, derivate din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, în scopul asigurării finanţării investiţiilor în proiecte energetice strategice şi a resurselor necesare pentru protejarea populaţiei de efectele creşterii preţurilor la energie. Contribuţia de solidaritate va fi plătită de societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor. Încasările din contribuţia de solidaritate vor fi utilizate şi pentru finanţarea măsurilor de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, pentru a atenua efectele creşterii preţurilor”, se arată în documentul comun al comisiilor.

„Sunt contribuabili obligaţi la plata contribuţiei de solidaritate plătitorii de impozit pe profit potrivit art. 13 şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit art. 47 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, cu codurile CAEN: 0610 – „Extracţia ţiţeiului”, 0620 – „Extracţia gazelor naturale”, 0510 – „Extracţia huilei”, 1910 – „Fabricarea produselor de cocserie” şi 1920 – „Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului” şi care au ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv”, prevede actul normativ.

În plus, deputații au introdus 12 amendamente, printre care și unul care schimbă modul de calcul al contribuțieie stabilite prin regulamentul european, cu argumentele inițiatorilor.

Astfel, grupurile parlamentare din Coaliție, PSD, PNL și UDMR, au introdus amendamentele ce vizează determinarea ponderii în cifra de afaceri, în cazul extracției țițeiului și huilei:

  • preţul de vânzare al acestor produse pentru cantităţile extrase de către contribuabil, ce au făcut obiectul vânzării în cursul anului fiscal/exerciţiului financiar 2022, respectiv 2023 către persoane neafiliate; în cazul vânzării către persoane afiliate, se ia în considerare preţul de vânzare, dar nu mai puţin decât media preţurilor de vânzare către persoanele neafiliate din anul fiscal/exerciţiul financiar de referinţă; în situaţia în care nu există tranzacţii cu persoane neafiliate, se ia în considerare preţul de vânzare, dar nu mai puţin decât media cotaţiilor la bursă în anul fiscal/exerciţiul financiar de referinţă. În situația în care nu există tranzacții cu persoane neafiliate, se ia în considerare prețul de vânzare, dar nu mai puțin decât media cotațiilor la bursa de la Londra în anul fiscal/exercițiul financiar de referință;
  • media preţurilor prevăzute la punctul anterior, dar nu mai puţin decât media cotaţiilor la bursă din anul fiscal/exerciţiul financiar 2022, respectiv 2023, pentru cantităţile extrase de către contribuabil şi aflate la sfârşitul anului fiscal/exerciţiului financiar 2022, respectiv 2023 în patrimoniul contribuabilului;
  • media preţurilor prevăzute la primul punct, dar nu mai puţin decât media cotaţiilor la bursă din anul fiscal/exerciţiul financiar 2022, respectiv 2023, pentru cantităţile extrase de către contribuabil şi utilizate ca materie primă în cursul anului fiscal/exerciţiului financiar 2022, respectiv 2023.

În cazul activităţilor economice privind fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute prin rafinarea petrolului se adaugă şi tariful serviciilor prestate în cursul anului fiscal/exerciţiului financiar 2022, respectiv 2023.

După ce oficialii OMV Petrom au transmis, în februarie, că, potrivit calculelor proprii, nu datorează taxa de solidaritate după profiturile extraodinare, deputații au amendat legea, argumentând că „societățile sunt contribuabili din perspectiva contribuției de solidaritate, indiferent dacă acestea, potrivit modelului de afaceri, desfășoară o singură activitate sau un set de activități economice, cifra de afaceri eligibilă urmând a fi calculată pentru fiecare activitate în parte independent, fie pe baza veniturilor obținute în mod direct, fie prin estimarea veniturilor, în situația în care produsele au fost obținute din activitățile eligibile”.

OMV Petrom: ”Planurile viitoare de investiții depind de un regim fiscal previzibil”

Oficialii OMV Petrom spun că proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial.

”Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției României. Acest lucru este foarte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiții depind, printre altele, de un regim fiscal și de reglementare previzibil. Menționăm că, în 2022, am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creștere cu 60% față de anul precedent. Din această sumă, 2 miliarde de lei au reprezentat taxe nou introduse anul trecut”, au trasmis oficialii OMV Petrom, contactați de Gândul.

OMV Petrom este deținută în proporție de 51,1% de compania-mamă din Austria, 20,6 % de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,7%) și fizice (3,3%), conform datelor oficiale la 31 decembrie 2022.

Creșterea prețurilor din domeniul energiei din 2022 i-a adus celei mai importante companii integrate de petrol și gaze din România un profit net record de 10,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2,1 miliarde de euro, de aproape patru ori mai mult decât cel obținut în anul precedent, de 2,86 miliarde de lei, conform rezultatelor anunțate în 2 februarie.

„Vânzările din segmentul Rafinare și Marketing au reprezentat 51% din totalul vânzărilor consolidate, iar vânzările din segmentul Gaze și Energie au reprezentat 49%. Vânzările din segmentul Explorare și Producție au reprezentat numai 0,1% după vânzarea filialelor din Kazahstan (vânzările din Explorare și Producție fiind, în mare parte, vânzări în interiorul Grupului, nu către terți)”, anunța compania.

Cumulat, segmentele Explorare și Producție plus Rafinare și Marketing, cele care sunt vizate de contribuția de solidaritate, ar însuma sub pragul de 75% din totalul vânzărilor consolidate. Conform datelor consolidate neauditate, vânzările totale au ajuns la 78,25 miliarde de lei, din care cele aferente segmentului Explorare și Producție – 16,27 miliarde de lei, iar Rafinare și Marketing – 31,26 miliarde de lei, deci însumat 47,63 de miliarde lei, ceea ce reprezintă sub 61% din veniturile totale (și ar conține și elemente care nu sunt incluse în reglementările OUG 186/2022).

Prin urmare, în ceea ce privește taxa de solidaritate, compania a repetat ceea ce spusese în urmă cu trei săptămâni, că nu se încadrează în plafonul stabilit de regulamentul european preluat în legislația națională. Totuși, compania aprecia acum aproape două luni că pot apărea noi modificări în regimul fiscal aplicabil.

Gabriel Biriș: „În momentul acesta, nu mai trebuie să vorbim de stat de drept în România”

Amendamente adăugate în lege vizează chiar gigantul Petrom, așa cum „a tradus” amendamentul din legea adoptată miercuri avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș, contactat de Gândul. Specialistul afirmă cu tărie că, prin acest amendament, Parlamentul încalcă legea fundamentală, implicit regulile statului de drept.

„Este evident că acest amendament a fost făcut cu scopul de a prinde Petrom în obiectul de aplicare a contribuției de solidaritate, deci e făcută pentru Petrom. Mă rog, nu moare nimeni de grija unei mari companii precum Petrom, dar cred că trebuie să înțelegem că dacă astăzi este posibil ca Parlamentul să dea o lege prin care să suprataxeze, cu efect retroactiv, o companie din piață, mâine se poate întâmpla pentru orice altă companie din piață”, susține avocatul.

„Din momentul ăsta, practic, noi nu prea mai putem să vorbim de stat de drept în România, pentru că Parlamentul a încălcat Constituția. Să nu uităm că în legea fundamentală, legea legilor, avem o prevedere care spune cât de poate de clar că legile pot prevedea doar pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile. Or, în momentul în care tu schimbi, în 2023 – nu comentez tehnica – modul de calcul al cifrei de afaceri din 2022, mie mi se pare că este cât se poate de evident că Parlamentul, cu bună-știință, a încălcat Constituția”, a precizat Gabriel Biriș

Specialistul susține și că Legislativul încalcă legea prin faptul că adaugă la regulamentul european, adus în legilslația românească prin OUG 186/2022.

„Deci încalcă obligațiile asumate de România prin Tratatul de aderare”, a spus Gabriel Biriș.

„Ei (oficialii români – n.r.) s-au dus la Comisie și au întrebat cum se aplică, dacă e de strictă interpretare sau mai pot adăuga și li s-a spus: «Nu». Cu toate astea, au modificat-o, cu efect retroactiv. Deci, din momentul acesta, nu mai trebuie să vorbim de stat de drept în România. Nu se mai poate. Exclus”, a comentat avocatul.

Gabriel Biriș apriciază că, dincolo de reacția Comisiei Europene, în cazul în care compania decide să apeleze la instanță pentru a contesta această prevedere – când ar deveni oficială -, are toate șansele să câștige împotriva statului român.

„Probabil că va reacționa compania, va da în judecată. Ne întrebăm care este miza, pentru că este evident pentru oricine dintre cei care au luat decizia că, dacă va merge în instanță – presupunând că mai avem instanțe , va câștiga. Și pe constituționalitate, și pe adăugare la regulament. În mod sigur, dacă întrebi Curtea Europeană de Justiție dacă era permisă această adăugare, îți va spune că nu era permisă, și atunci te întrebi de ce au făcut-o”, spune avocatul.

Avocatul este de părere că s-a ajuns aici pentru că este vorba de bani, de o taxă de aproape un miliard de euro estimată de stat să fie încasată de la toate companiile cu activități în cele cinci sectoare cuprinse în regulament.

„Te întrebi de ce o fac.Practic, pe de o parte, pentru bani, că ei deja i-au cheltuit, că îi bugetaseră, să nu uităm. Și socoteala e simplă; le luăm banii acum, iar peste patru, cinci ani când câștigă, îi dăm înapoi, noi sau alții care vin înapoi, nu va fi vina noastră: «Uite, noi am vrut să le luăm banii, dar nu ne-a lăsat instanța»”, a spus Gabriel Biriș, pentru Gândul.

Avocatul mai punctează o chestiune pe care o consideră „cel puțin ciudată”, și anume apropierea momentul în care ar urma să se anunțe oficial decizia finală de invesire în exploatarea gazelor din Marea Neagră.

„În ultimii ani, de fiecare dată când România era aproape de exploatarea gazelor din Marea Neagră, statul nostru a venit cu o lege, cu ceva ca să blocheze deciziile. Deci rezolvă probema gazului din Marea Neagră: va rămâne pe fundul Mării Negre. Cine câștigă? Nu știu, că tot vorbim de influența rușilor în România. Cred că e rolul nostru să atragem atenția, dumneavoastră ca presă, eu, ca cetățean implicat. Nu poți să taci și să nu spui lucrurile astea, că îți trădezi țara și principiile”, a mai spus Gabriel Biriș, pentru Gândul.

De amintit că, în 16 martie, conducerea Transgaz, care va construi o conductă pentru transportul gazelor naturale din România, a semnat cu șefii OMV Petrom și Romgaz, concesionarii perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, documentele prin care se angajează să își rezerve capacitate pe acest gazoduct din zona Tuzla – Podișor, o investiție de o jumătate de miliard de euro. Cele două companii concesionare nu au anunțat oficial o decizie pozitivă privind investiția de 4 miliarde de euro în acest proiect, aceasta fiind așteptată în iunie.

Operatorul proiectului Neptun Deep, OMV Petrom, și producătorul român care a preluat participația americanilor de la ExxonMobil, respectiv 50%, Romgaz, au constituit o garanție de câte 44 de milioane de euro, deci în total 88 de milioane de euro, pe care i-ar pierde dacă renunță la intenția de a investi.

Argumentele inițiatorilor

Inițiatorii din Coaliția de guvernare au detaliat motivele care au stat la baza amendamentelor depuse la proiectul de lege aprobat:

„În atingererea dezideratului de aplicare unitară a dispozițiilor OUG nr. 186/2022 care asigură aplicarea la nivel național a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie – a cărui acomodare legislativă internă s-a produs prin intermediul OUG nr. 186/2022 -, este absolut necesară clarificarea modului de determinare a ponderii activităților în cifra de afaceri în viziunea actului normativ intern și în lumina actului de drept UE menționat anterior, dându-se vocație efectivă dezideratelor reglementării Unionale.

Astfel că se impune pe acest palier necesitatea unei intervenții legislative clarificatoare care să confere vocație scopurilor declarate ale Regulamentului (UE) 2022/1854, care se configurează, în mod esențial, ca o măsură de redistribuire pentru a se asigura faptul că societățile vizate care au obținut profituri excedentare ca urmare a circumstanțelor neprevăzute contribuie proporțional la remedierea crizei energetice de pe piața internă.

Menționăm că, în functie de modalitatea de structurare a afacerilor, pot exista unele interpretări ale prevederilor în vigoare astăzi, potrivit cărora se produce excluderea din sfera taxării a unor contribuabili care deși au beneficiat de creșterea conjucturală a prețurilor produselor, independent de creșterea costurilor de producție și/sau de realizarea investițiilor, au obținut creșterea accentuată a profiturilor, pe de o parte, iar pe de altă parte, au contribuit la creșterea costului vieții.

Acest aspect conduce, de asemenea, la scăderea drastică a nivelului de trai al cetățenilor, impunând statului luarea unor măsuri pentru calmarea efectelor sociale ale acestor anomalii economice.

Prin urmare, se poate observa că în lipsa introducerii unor prevederi de natură procedurală prin care să se stabilescă modalitatea concretă de stabilire a contribuabililor ce intră sub incidența actului normativ, acesta ar putea fi aplicat într-o manieră discriminatorie față de contribuabilii agenți economici care își desfășoară activitatea într-un mediu concurențial, pe acelasi segment al pieței, discriminarea fiind generată de structura modului de afacere a fiecărui contribuabil în parte (unii având un model de afacere constituit dintr-o activitate corespunzătoare unui singur CAEN, alții având mai multe activități pe CAEN-uri multiple), ci nu de faptul că unii au beneficiat sau nu de creșterea conjuncturală a prețurilor.

Clarificarea legislativă își propune să evite deci, aplicarea neunitară a reglementărilor naționale și implicit Unionale, cu reverberații la nivel de discriminare între contribuabilii care activează în sectoarele economice vizate și cu riscul iminent de disturbare a pieții concurențiale la nivel intern și Unional, având în vedere că economiile naționale sunt interconectate.

În consecință, apare ca necesară luarea în considerare, cu titlu de pondere în cifra de afaceri, a unui cuantum al activităților ce reflectă situația reală și obiectivă a acestora în cadrul cifrei de afaceri, ceea ce ar avea rezonanță la determinarea unei cifre de afaceri eligibile pentru impunerea contribuției de solidaritate.

Din economia regulamentului UE rezultă că societățile din Uniune sau sediile lor permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor reprezintă acele societăți care generează cel puțin 75 % din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie, fără a face o distincție cu privire la faptul că desfășoară una sau mai multe activități în mod cumulat din sectoarele vizate. Altfel spus, societățile sunt contribuabili din perspectiva contribuției de solidaritate indiferent dacă acestea, potrivit modelului de afaceri, desfășoară o singură activitate sau un set de activități economice, cifra de afaceri eligibilă urmând a fi calculată pentru fiecare activitate în parte independent, fie pe baza veniturilor obținute în mod direct, fie prin estimarea veniturilor, în situația în care produsele au fost obținute din activitățile eligibile.

Prin urmare, reglementarea propusă se limitează doar la activitățile din Regulamentul (UE) 2022/1854, fără a fi vizate veniturile obținute din activitatea comercială care constă în revânzarea produselor achiziționate și care nu au fost prelucrate de respectivul contribuabil, precum și veniturile obținute din vânzarea energiei electrice produsă de contribuabil prin utilizarea gazelor naturale și/sau a huilei obținute din producția proprie.

De asemenea, clarificarea normei naționale vine în întâmpinarea respectării principiului certitudinii impunerii, având în vedere faptul că exigențele de claritate se circumstanțiază tocmai în jurul cifrei de afaceri eligibile din perspectiva prelevării contribuției de solidaritate.

Înțelegerea eronată a ponderii activităților în cifra de afaceri deturnează, în mod esențial obiectivele reglementării UE, în condițiile în care reglementarea Unională își propune să asigure un răspuns rapid și coordonat la nivelul Uniunii. Efectul de disturbare apare ca evident, în condițiile în care calcularea ponderii activităților în cifra de afaceri într-o altă paradigmă, ar priva norma unională de aplicarea echitabilă raportat la toți actorii care activează pe piața produselor energetice indiferent de structura activităților economice în cadrul societății, respectiv de modelul de afacere, atât timp cât aceștia au beneficiat de venituri excepționale în contextul internațional creat de criza energetică, respectiv de războiul din Ucraina.

O altă înțelegere a normei decât cea prezentată în propunerea legislativă ar prezenta un risc ridicat de perturbare și de fragmentare suplimentară a pieței interne, care ar fi în detrimentul tuturor statelor membre, având în vedere integrarea piețelor energiei și a lanțurilor valorice. De asemenea, o abordare neunitară a normei ar aduce atingere principiului constituțional al justei aplicări a sarcinii fiscale consacrat la nivelul art. 56 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Astfel că, sistemul legal de impunere trebuie să respecte prevederile constituționale și să prevadă o justă așezare a sarcinii fiscale cu rolul de a asigura un mod de contribuție just/echitabil la susținerea cheltuielilor publice ale statului.

Cu aceeași conotație, arătăm faptul că aceste prevederi asigură pe deplin implementarea principiului care stă la baza fiscalității ce impune ca justețea impunerii sau echitatea fiscală să asigure ca sarcina fiscala a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii sale contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietății acestora.

În lipsa unei reglementări cu acest caracter, există riscul iminent de a se a aduce atingere scopurilor declarate ale actului de drept Unional, respectiv de a:

  • diminua efectele financiare generate de creșterea bruscă a prețurilor gazelor naturale și cererea aferentă de combustibili alternativi care au condus, de asemenea, la o creștere a prețurilor altor produse de bază, cum ar fi cele ale țițeiului și cărbunelui și încetinirea creșterii economice în Uniune;
  • valoriza spiritul solidarității dintre statele membre pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie și pentru a se asigura că actuala criză nu duce la prejudicii de durată pentru consumatori și economie, menținând, în același timp, sustenabilitatea finanțelor publice;
  • atenua situația de criză care poate avea efecte negative grave asupra inflației, a lichidității operatorilor de pe piață și a economiei în ansamblu;
  • atenua efectele economice directe ale creșterii prețurilor la energie pentru bugetele autorităților publice, pentru clienții finali și pentru societățile din întreaga Uniune.

Calculul cifrei de afaceri eligibile ține cont și de faptul că modul de calcul al redevențelor are în vedere prețurile produselor ce se tranzacționează pe aceste burse”.

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
VIDEO. Se vinde o fostă vilă a lui Ceaușescu. Cât cere statul pe clădire, după...
Ultimele ore din viața lui Andrei Versace. Pe cine a sunat înainte de a muri...
FOTO. Fotomodelul de 33 de ani se iubește în secret cu jucătorul mai tânăr cu...
Andrei Versace a sunat la Ambulanță, înainte să fie găsit mort în casă: "A avut...
Detaliul care a dus la prinderea criminalului din Brăila. Ce a început să facă după...
S-a transformat total în câteva luni: acuzată că a luat OZEMPIC pentru a slăbi! Vedeta...
Petruţa a plătit 12.000 de euro pe meditaţii şi a fost admisă pe poziţia 71....
Bombă în cazul morții lui Andrei Versace! Cine era cu el în apartament
Când și unde va avea loc înmormântarea lui Andrei Versace. Sicriul cu trupul neînsuflețit al...
Au peste 40 de ani, dar arată ca la 20. Ele sunt vedetele pentru care...
Cele mai ieftine SUV-uri cu transmisie automată. Care sunt rivalii lui DUSTER?
Războiul din Ucraina, ziua 881. Kievul primeşte în august 1,4 miliarde de euro din profiturile...
Obiceiul CIUDAT al lui Darwin! L-a ajutat să trăiască mai mult?
Adio, maestre! Marele actor s-a dus în ceruri. Era iubit și adorat de toți
Marele anunț pentru pensionari. Când vor primi bani în plus
Imagini din apartamentul în care Andrei Versace a fost găsit fără suflare. Ce se observă...
Bombă în cazul morții lui Andrei Versace
Ce i s-a întâmplat Getuței Sterp în timp ce mergea la oi? Tânăra și soțul...
Fratele lui Andrei Versace rupe tăcerea după moartea lui: ”Nu a fost ucis, nu avea...
BANCUL ZILEI. Costică îl întreabă pe Mitică: –De ce porți verigheta pe mâna cealaltă?
Cum a plecat un medic român la război: Tată-meu mi-a dat sabia şi revolverul lui,...