Bugetul pe 2028-2034 este discutat într-o atmosferă mult mai tensionată decât a fost negociat bugetul pe 2021-2027, în plină pandemie. Acum, Europa este afectată economic de o gravă criză energetică cauzată de conflictul din Golful Persic, de războiul Rusiei în Ucraina și de răcirea relațiilor cu SUA de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Pe plan social se resimte și fragmentarea politică între statele membre, unele guvernate de conservatori și liberali de centru dreapta, altele de socialiști de centru stânga, în timp ce partidele naționaliste eurosceptice de dreapta, care au căpătat mai multă popularitate în ultimii șapte ani, ar putea ajunge la conducerea unor state membre UE.
Câteva state membre UE, precum Germania reprezentată de cancelarul conservator de centru dreapta Friedrich Merz, Țările de Jos și Suedia spun că iau în considerare aprobarea unui buget mai restrâns pentru anii 2028-2034.
Ciprul consideră că un buget întins pe 3-4 ani ar fi mai ușor de acceptat pentru unele state membre.
„Nu putem să știm cum va arăta situația prin 2030, în 2031. Discutăm despre bugetul pentru 2034, în condițiile în care suntem în 2026. Toată lumea știe că trebuie să finalizăm un acord politic până la finalul acestui an”, a spus Nikos Christodoulides, președintele de centru-dreapta al Ciprului, într-un interviu acordat în marja summitului liderilor UE de joi, potrivit Politico.
Liderul din Cipru estimează că bugetul ar putea fi redus cu 10% față de cel propus de Comisia Europeană, în timp ce guvernul Irlandei a propus o reducere cu 8%. Bugetul UE pe șapte ani, în valoare de aproximativ 2 trilioane de euro, trebuie aprobat de toate cele 27 state membre.:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2Fhepta_8811362-scaled.jpg)
Totuși, există deja două tabere clar conturate, precum statele care vor un buget mai restrâns pentru vremuri mai grele, și „prietenii coeziunii” care se opun reducerilor în domeniul agriculturii și al fondurilor regionale.
Liderii UE ar putea relua discuțiile de la zero în luna noiembrie, în contextul în care încearcă să finalizeze un acord privind bugetul multianual (pe șapte ani) până la finalul lui 2026.
Antonio Costa, președintele Consiliului European, un socialist de centru-stânga, a anunțat convocarea unei reuniuni suplimentare pe 26 noiembrie pentru a depăși divergențele și a pregăti terenul pentru un acord final în decembrie.
Costa a spus că va prezenta noi cifre bugetare înainte de reuniune. El a avertizat că depășirea termenului limită ar putea duce la amânarea plăților UE către fermieri și cercetători până după 1 ianuarie 2028.
Dacă liderii europeni nu ajung la un acord comun până în decembrie 2026, trebuie să amâne încheierea acordului pentru luna mai sau chiar octombrie 2027, a avertizat Costa.
Între timp, Emmanuel Macron , președintele liberal de centru al Franței, a avertizat că dacă acordul nu este încheiat în decembrie, el nu va mai avea mandat politic pentru a semna acordul. Din mai 2027, îi expiră mandatul de președinte.
În aprilie 2027 sunt programate alegerile prezidențiale în Franța și ultimele sondaje preconizează că naționalista eurosceptică Marine Le Pen le-ar putea câștiga.
Lidera naționalistă de dreapta, o euroscpetică convinsă, ar putea să respingă propunerile pentru bugetul multianual, având în vedere că ea dorește să reevalueze relațiile Franței cu Bruxelles și să reducă cheltuielile, inclusiv ajutoarele pentru Ucraina. De aceea, „Macron a tras un semnal de alarmă că din ianuarie nu va mai exista spațiu politic”, a spus un diplomat.
Le Pen a acuzat UE că grăbește discuțiile special ca ea, în calitate de viitor președinte al Franței, să nu aibă un cuvânt de spus. Ea a amenințat că oricum Franța își va reduce contribuțiile la bugetul UE dacă va fi aleasă președinte.
Divergențele s-au aprins și în privința prețurilor la energie. Antonio Costa, fiind un politician portughez socialist, este criticat dur pentru prestația sa ca președinte al Consiliului European de către liderii UE.
Premierul finlandez Petteri Orpo, un liberal conservator de centru dreapta, a spus pentru Politico: „Cu cât ne întindem mai mult cu discuțiile, cu atât mai dificil va fi. Trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi o soluție în acest an. Înțeleg că este foarte dificil. Va fi o provocare majoră”.
Premierul italian Giorgia Meloni, o conservatoare de dreapta, a spus: „Vom semna acordul numai dacă este convenabil pentru Italia. Nu voi semna un acord din care să nu avem nimic de beneficiat, doar de dragul de a respecta termenul limită”.
Sursa Foto: Shutterstock/Hepta