UNUL DIN PATRU români apți de muncă A EMIGRAT. BNR trasează harta VULNERABILITĂȚILOR structurale

„Pentru prima oară, într-un raport de stabilitate am inclus și o Hartă a Vulnerabilităților structurale, diferența mare între risc sistemic și vulnerabilitate structurală fiind aceea că riscurile pot fi atenuate, abordate, relativ pe termen scurt și mediu, prin politici adecvate, în timp ce vulnerabilitățile structurale sunt de durată, pe termen lung și pentru rezolvarea lor este nevoie de politici structurale. Aceste trei vulnerabilități cu care ne vom mai întâlni, cu siguranță, și în următoarele rapoarte sunt: problema demografică, disciplina scăzută de plată în economie și nivelul scăzut al intermedierii financiare”, a afirmat Liviu Voinea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al BNR, la prezentarea „Raportului asupra stabilității financiare”, ediția decembrie 2018, Anul III (XIV), nr. 6 (16).

Problema demografică este cauzată de emigrație și de sporul natural al populației, care este negativ începând din 1991 (în 2017, a fost de -3,1 la mie).

„Emigrația a cunoscut valori deosebit de ridicate în ultimii 15 ani: total români plecați în străinătate, ca pondere în total populație, 14%, și total români plecați în străinătate, ca pondere în total forță de muncă rămasă în țară, 36,6%. Asta înseamnă că, dacă i-am adăuga la forța de muncă din țară, asta înseamnă că, practic, unul din patru români apți de muncă a plecat din țară să muncească în străinătate și raportul față de cei rămași este de unul la trei”, a detaliat Voinea.

Viceguvernatorul a subliniat că aceasta este o problemă structurală și s-a dezvoltat în timp. „Nu poate fi rezolvată de azi pe mâine, dar poate fi privită și din perspectiva faptului că există un potențial de creștere a înzestrării cu forță de muncă, în cazul în care o parte din această emigrație s-ar întoarce.”

A doua vulnerabilitate inclusă în raportul asupra stabilității financiare se referă la riscurile din bilanțul firmelor:

„Este o temă pe care o menționăm de mai mult timp. Domnul prim-viceguvernator Florin Georescu o menționează și de mai mult timp. Câteva cifre:

– companii cu capitaluri proprii sub limita reglementată reprezintă 40% din totalul firmelor din România;

– companii cu capitaluri negative 39% (ele nu se adună, pentru că unele se găsesc în mai multe astfel de categorii)

– companii cu cifra de afaceri egală cu zero 24% (una din patru)

– companii cu numărul de salariați egal cu zero 41%;

– companii care cumulează cele trei situații atipice – capitaluri proprii negative, cifră de afaceri zero și număr de salariați zero, 14%.

„Este una dintre problemele care trebuie rezolvate înainte de intrarea în zona euro”, a subliniat Voinea.

Nivelul intermedierii financiare scăzut este dat de ponderea activelor bancare în PIB, de 49%, sub ponderea țărilor din regiune, în timp ce media europeană este de cinci ori mai mare.

Ponderea scăzută a activelor bancare în PIB poate fi interpretată și ca un potențial de creditare neutilizat, mai ales în ceea ce privește companiile, conform viceguvernatorului. „Principalele sectoare care ar putea accesa mai multe credite sunt industria și utilitățile”, a mai spus Voinea.