Clima în politică. Cum ne-au șlefuit schimbările climatice istoria

Clima în politică. Cum ne-au șlefuit schimbările climatice istoria
Publicat: 21/10/2021, 10:15
Actualizat: 21/10/2021, 10:17

Evidențele empirice arată că există conexiuni între perioade îndelungate de război, revoluții, revolte și schimbări rapide ale climei. Mica eră glaciară a exacerbat efectul conflictelor terestre și maritime mai ales în secolul 17 precum Războiul de 30 de ani sau Războiul de 80 de ani. Analizarea acestor fenomene este utilă în înțelegerea și prevenirea potențialelor conflicte din viitorul apropiat/mediu cauzate de efectele schimbărilor climatice contemporane.

În ultimii ani în Europa am putut observa o creștere în frecvență a unor fenomene extreme precum recenta tornada F4 care a lovit regiunea Moraviei din Republica Cehă. Aceste fenomene extreme se vor intensifica și crește ca număr în viitor, în cea mai mare parte datorită activității umane și poluării rezultate de pe urma acestora. Dincolo de pierderi materiale calculate, aceste fenomene extreme au potențialul de a schimba cursul politicii globale și de a crea puncte de tensiune.

Putem fi siguri că schimbările climatice joacă un rol politic și dacă ne uităm în istorie. Astfel, cronicile mileniului trec în revistă apariția a numeroase fenomene extreme  cum ar fi de exemplu emergența a 3 tornade puternice în zona Boemiei (Kestřany- 1582, Neznašov si Koclířov-1585) sau Furtuna Buchardi din 1634 care a dus la pierderea a peste 10,000 de vieți într-o perioadă critică a Războiului de 30 de ani dar de asemenea a provocat pagube însemnate pentru recolta târzie în zona Friziei de Nord. Impactul asupra recoltei  care a afectat resursele de hrană regionale dar și posibilitatea de aprovizionare prin porturile regionale.

Un lucru extrem de interesant și relevant pentru noi în prezent este legătura cauzală între aceste fenomene meteo extreme și perturbări socio-economice ce au avut loc simultan cu aceste evenimente în regiunile afectate.

De unde știm cum era vremea acum 500 de ani?

Pentru înțelegerea evenimentelor din trecut arheologii și istoricii au la dispoziție două categorii de “arhive”. Prima este cea naturală unde putem găsi varii informații prin studiul:

  • miezurilor de gheață (Ice Cores) si Glaciologie,
  • polenului și a sporilor depozitați în lacuri, estuare, mlaștini
  • stalactitelor și depozitelor anuale de apă (unde este posibil)
  • inelelor copacilor, unde dendrocronologia poate furniza date foarte importante cu privire la variații climatice. Spre exemplu motivul pentru care viorile Stradivarius au acel sunet unic este datorat faptului că lemnul cu care au fost construite între 1700 și 1725 a provenit de la arbori ce au îndurat un climat cu mult mai rece decât cel obișnuit.
  • analiza cronicilor ce au documentat frecvența erupțiilor vulcanice și a petelor solare (Maunder Minimum între 1645-1715 reprezintă un caz notabil)

Apoi avem dovezile istorice, documente oficiale, cronici ale călătorilor și navigatorilor, registre ale guvernelor, monitorizări ale fluctuațiilor anuale cu privire la ploi, debitele râurilor etc. O altă sursă pot fi chiar și operele de artă ce ilustrau fenomene extreme precum iarna geroasa a anului 1677 când Tamisa a înghețat complet, fapt ilustrat în pictura lui Abraham Hondius, notează Vlad Radu Zamfira pentru Infoclima.

De asemenea între 1654 și 1667 o rețea internațională din Sudul Europei a monitorizat constant temperaturile (cu măsurători zilnice între 5-8 ori pe zi) si a arătat că în medie iernile erau cu peste 1 grad Celsius mai reci decât cele din secolul 20.

Secolul 17 – exemplul perfect cum clima afectează aspectele socio-politice.

În secolul 17 ambele emisfere s-au confruntat cu efectele unei răciri îndelungate ce a durat aproape 8 decenii. Tot secolul 17 este secolul cu doar 3 ani de pace în același timp în toată Europa. Această perioada este caracterizată de o serie de conflicte devastatoare precum  Războiul de 30 de ani (1618-1648), Războiul celor 3 Regate (cunoscut de asemenea ca Războiul Civil Britanic 1639-1653), Războiul Franco-Spaniol (1635-1659), Lungul Război Otoman  (1593-1606) ș.a. Deși poate părea o coincidență, evidențele empirice arată că toate aceste conflicte au fost parțial cauzate de de Mica Eră Glaciară.

O cronică din Spania în 1643 relata că puține regiuni în Europa nu erau afectate de război și retoric exclama că și acelea au de-a a face cu molime, foamete adusă de secete și alte dezastre naturale ieșite din comun. Tot în Spania în primăvara anului 1640 seceta a fost atât de devastatoare încât regele Philip al III-lea a decretat zi națională pentru că enoriașii catolici să poată participa la pelerinaje locale pentru aducerea ploii.

În 1641 Nilul ajunsese la minimul istoric în vreme ce inelele copacilor din zona Anatoliei demonstrau frecvența neobișnuită a unor secete severe și îndelungate (1) iar în tot secolul 17 Sena a ieșit din matcă și inundat Parisul de 18 ori. Per total peisajul secolului 17 este unul foarte sumbru unde răcirea foarte accentuată și îndelungată, coroborată cu alte fenomene extreme precum secete și inundații puternice, au afectat puternic Europa și întreaga lume.

Sursa: Our World in Data

Robert  Burton și “Anatomia melancoliei”

În 1638 Robert  Burton, academician de la Oxford,  atrăgea atenția în cartea sa  “Anatomia melancoliei” că cele mai multe vești erau despre război, molime, incendii de vegetație largi, inundații ce avea loc în timpul  unor războaie cumplite ce păreau fără de sfârșit în Franța, Germania, Imperiul Otoman s.a.m.d. Deși par a fi simple coincidențe, aceste evenimente sunt strâns legate. Astfel catastrofele provocate de oameni (războaie, conflicte, molime) erau de cele mai multe ori cauzate inclusiv de anumite procese climatice.

Evidențele empirice arată că există o strânsă relație de cauzalitate între schimbările climatice majore și declanșarea unor conflicte.

Marile secete sau inundațiile, iernile extrem de lungi și reci și alte schimbări climatice afectau în primul rând sectorul agrar, atunci vital pentru stabilitatea oricărui regat sau stat. Lanțurile de aprovizionare erau puternic afectate alimentând instabilitatea în zone deja confruntate cu probleme de factură politică, religioasă, socio-economică ș.a.

Din necesitatea de a controla revoltele cauzate de lipsa de alimente, autoritățile inițiau campanii militare. Acest lucru afecta direct orașele mari și zonele urbanizate datorită nivelurilor mari de taxare necesare pentru finanțarea războaielor. Totodată aceste războaie aduceau cu ele molime, un exemplu relevant fiind Ciumă Italiană între 1629-1631 cunoscută ca Marea Ciumă a Milanului ce a dus la moartea a aproape 300,000 de persoane în zona de nord a Italiei.

Pe scurt, efectele unor schimbări climatice notabile – precum secete ieșite din comun – duceau la foamete care provocau revolte populare care la rândul lor necesitau suprimare din partea autorităților. Însă pentru finanțarea acestor acțiuni militare deseori era necesară o crește a taxelor ce ducea la și mai multă, o sărăcire a populației și emergența molimelor.

Secolul 17, în special, conform istoricului Geoffrey Parker, a fost unul în care efectele schimbărilor climatice au coincis și accentuat revolte populare și războaie. El atrage atenția la faptul că în secolul precedent deși erau foarte multe conflicte, multe erau constrânse într-o anumită zonă geografică și nu durau în medie mai mult de jumătate de deceniu. În schimb odată cu Revolta din Boemia din 1618 care a declanșat Războiul de 30 de ani, un război ce a cuprins aproape toată Europa, vedem o serie de conflicte extinse și de lungă durata, situație ilustrată în graficul de mai jos.

Sursa: Our World in Data. De asemenea între 1618 și 1678 Olanda a avut doar 14 ani de pace, Franța 11 iar Spania doar 3. Aproape niciun stat european nu a putut evita conflicte armate în perioada 1630-1650.

În 1648 datorită colapsului economic cauzat de pierderea de vieți în conflicte armate dar și datorită resurselor din ce în ce mai limitate, parțial afectate de schimbările climatice ce au persistat din 1618, marile națiuni ale Europei au semnat tratatul de la Westphalia. Dar acest tratat nu a pus capăt celorlalte conflicte din Europa iar de asemenea Mica Era Glaciară a continuat. În zona Balcanilor martorii de atunci relatau cum în primăvara anului 1654 viscolurile și temperaturile extrem de reci au făcut ca până și uleiul de măsline și vinurile să înghețe.

Conform analizei istorice a lui Geoffrey Parker 9 din cele 14 veri ale perioadei 1666-1679 au fost reci sau excepțional de reci. În această perioadă spre exemplu recoltele anului 1675 în Europa de vest au fost cele mai târzii în întreaga perioadă 1484-1879. (3) Climatologii au dovedit faptul că anii 1690 au reprezentat vârful Micii Ere Glaciare când temperaturile medii anuale erau cu 1.5 grade mai scăzute decât în prezent (de notat faptul că studiul lui Geoffrey Parker a fost publicat inițial în 2013).

Graficele 1-3 (Sursa: Parker, Global Crisis, pag. 13)

Țările Române și istoria schimbărilor climatice

Țările Române și populațiile acestora au fost de asemenea afectate de efecte ale schimbărilor climatice mai ales în secolul 17. În 1647 o secetă foarte puternică documentată în Letopisețul Țării Moldovei scris de Miron Costin în zona Moldovei a dus la apariția multor valuri de lăcuste  ce au decimat culturile agricole și vegetația în multe regiuni. La începutul anilor 1670, ploile torențiale au dus la invazii de șoareci care au avut un efect devastator asupra Moldovei.

Geoffrey Parker sublinia faptul că cele mai afectate regiuni de impactul schimbărilor climatice, mai ales în secolul 17, sunt statele vasale dependente politic care adițional sunt localizate periferic.

Transilvania s-a confruntat cu numeroase perioade cu inundații puternice mai ales în 1529 (un an extraordinar de ploios în Europa Centrală, de est și Balcani, fenomene documentate în campania Otomană împotriva Vienei), dar si intre 1620-1630. În istoria Războiului de 30 de ani (1618-1648) Transilvania a avut un rol inițial important când au Gabriel Bethlen a invadat parte a Ungariei. Dar după 1621 din rațiuni geostrategice și datorită ordinelor otomane Transilvania a făcut un pas în spate într-o perioada în care culturile agricole erau foarte afectate de grave inundații care au avut un impact asupra rezervelor de hrană necesare pentru întreținerea unei armate de mari dimensiuni.

În Țară Românească în timpul campaniilor anti-otomane ale lui Mihai Viteazul (parte a Lungului Război Otoman) episoade precum Giurgiu și Călugăreni în 1595 au văzut precipitații excesive ce au au făcut foarte dificilă avansarea trupelor Otomane dincolo de Dunăre. Un raport din 1686 al unui inginer militar detașat în Țara Românească observa o secetă îndelungată de 3 ani unde lacurile, râurile până și mlaștinile au secat.

Rolul climei în șlefuirea istoriei

Este important de repetat faptul că schimbările climatice nu sunt principalul factor pentru care secolul 17 a fost extraordinar de turbulent unde au fost doar 3 ani de pace în același timp în toată Europa. Însă aceste schimbări climatice au afectat societățile la nivel global mai ales prin impactul acestora asupra rezervelor de hrană, agriculturii, dar și prin dislocarea socială datorită evenimentelor natural sau a războaielor.

În prezent Raportul IPCC plus alte surse precum Global trends 2040 ne avertizează cu privire la iminența unor schimbări climatice majore deja observabile. Istoria ne-a arătat impactul major al unor evenimente de lungă durată precum Mica Eră Glaciară, ce au exacerbat și alimentat o stare perpetuă de conflict și război (mai ales în secolul 17) ce au dus pierderea unui număr mare de vieți și emergența unor pandemii.

În acest context este important să înțelegem rolul climei, care nu a fost doar un factor marginal în șlefuirea istoriei. Această realizarea este cu atât mai relevantă astăzi când ritmul schimbărilor climatice este mult mai rapid iar societatea este interconectată la nivel global, respectiv un fenomen extrem, chiar și local, poate avea un impact major asupra economiei globale.  Așadar deși în prezent umanitatea contribuie la accelerarea schimbărilor climatice la nivel global, este esențial să conștientizăm faptul că și schimbările climatice ne-au șlefuit istoria.

Dacă negăm ritmul schimbărilor climatice și diminuăm în acest fel rolul acestora în procesele politice și economice globale, ignorând în același timp avertismentele din trecut, umanitatea riscă să fie nepregătită în față provocărilor politice și economice din viitorul apropiat și îndepărtat.

Lecțiile din istorie ne pot fi un ghid util pentru a preveni sau măcar limita potențialul impact al schimbărilor climatice asupra prezentului și viitorului nostru ca societate.

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politică citeste mai mult
ŞOC! Bărbatul celebru adorat de întreaga ţară a violat o adolescentă de 16 ani. Mama...
EI au câștigat Asia Express! S-a aflat înainte de finală: „A ieșit o întreagă...”
FOTO. Nepoata lui Petre Roman, apariție controversată în costum de baie!
Alimentul-minune care repară ficatul bolnav. Ce să mănânci pentru un ficat sănătos
Gigi Becali, martor la tentativa de asasinat asupra lui Nuțu Cămătaru! Cine ar fi încercat...
Cercetătorii au dezvoltat medicamentul pentru diabetul de tip 1, care ar putea înlocui clasica injecţie
Trecerea de la cutie manuală la cutie automată. Avantaje și dezavantaje
BANCUL ZILEI – O blondă dotată, pe plajă la nudiști, intră în vorbă cu doi...
Africa de Sud a detectat o nouă variantă de coronavirus. B.1.1.529 are un număr mare...
EI au câștigat Asia Express! S-a aflat înainte de finală: „A ieșit o întreagă...”
Cât de MARE trebuie să fie? Răspunsul care îi LINIȘTEȘTE pe mulți bărbați
Medic: Varianta Omicron afectează mai ales persoanele tinere
Au fost prinși cu serialul „Squid Game” în Coreea de Nord. Ce a urmat e...
Carantină obligatorie timp de 14 zile. Măsura ȘOC anunțată de Alexandru Rafila
Descoperire uriașă despre Pfizer! Toți cei vaccinați trebuie să afle ce efect are
Doliu în lumea modei! S-a stins din viață la doar 41 de ani, după o...
Schimbări majore pe piaţa RCA pentru şoferi. Preţurile de acum vor fi istorie
În urmă cu 15 ani, dădea cu mopul într-un Lidl din Germania, iar acum conduce...