Incendiile de vegetație în contextul schimbărilor climatice. Regiunile din Europa predispuse la incendii și ce se întâmplă în România

Publicat: 24 03. 2021, 11:15
Incendiile de vegetație în contextul schimbărilor climatice. Regiunile din Europa predispuse la incendii și ce se întâmplă în România

În România, cele mai multe incendii de vegetație au loc în perioada martie-aprilie, datorită practicilor necorespunzătoare de igienizare a terenurilor agricole, deși există prevederi legale pentru apărarea împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea vegetației. O acțiune iminentă în acest context este dezvoltarea unei culturi de siguranță, în cadrul căreia să învățăm cum să folosim focul într-un mod sustenabil.

Relația între climă și foc este una de reciprocitate: clima influențează trendul incendiilor de vegetație, care, la rândul lor, prin eliberarea rapidă a compușilor chimici, gazelor cu efect de seră și aerosolilor în timpul arderii, influențează sistemul climatic. Conform modelelor climatice bazate pe scenarii cu emisii ridicate, regiunile predispuse la incendii se vor extinde în majoritatea zonelor din Europa.

Focul, elementul primordial al vieții

Focul este un element primordial evoluției vieții, apare în arhivele geologice imediat după apariția plantelor terestre, acum mai bine de 400 milioane de ani și este folosit de oameni încă din timpuri preistorice. Descoperirea focului de către om este considerată un triumf al omului asupra naturii și un punct de cotitură în evoluția civilizației. Alături de apă, aer și pământ, focul este unul din elementele principale care stau la baza vieții și a lucrurilor ce ne înconjoară.

Nu există cultură care să nu folosească focul, omul și strămoșii săi sunt unici fiind o specie capabilă să aprindă și să gestioneze focul. Focul este o resursă incredibilă, îl folosim pentru a ne încălzi, pentru a pregăti mâncare, pentru a modela fierul și sticla etc.

Corpul uman este modelat de foc, evoluția sistemelor noastre digestive și nu numai a fost influențată de faptul că strămoșii noștri au descoperit și au gătit cu foc.  În natură, focul vine sub diferite forme, el poate fi o sursă de viață, un factor de regenerare dar și un factor distrugător.

Focul influențează dezvoltarea ecosistemelor globale. Beneficii ecologice

Focul influențează dezvoltarea ecosistemelor globale, inclusiv distribuția și structura vegetației, circuitul carbonului și nu în ultimul rând, clima. Focul consumă materia moartă sau în proces de descompunere și poate returna substanțe nutritive în sol, are rol de dezinfectant, elimină plantele afectate de boli și insectele dăunătoare și susține regenerarea ecosistemului.

Mai mult, unele specii de plante și arbori, cunoscute sub numele de pirofite (pyrophyte, cf. gr. pyr – foc, phyton – plantă) au nevoie de foc pentru eliberarea și germinarea semințelor cum sunt cele din genul Eucalyptus și Banksia (ale căror fructe/conuri posedă un înveliș gros lignificat care plesnește doar sub efectul căldurii).

Printre beneficiile focului se numără și eliberarea substanțelor nutritive, cum este fosforul, stimulant al productivității primare a ecosistemelor. Sunt studii care arată că eliberarea fosforului în urma incendiilor de vegetație din Africa reprezintă o sursă importantă de fosfor (fertilizator) pentru ecosistemele din bazinul Amazonului și Oceanul Atlantic, notează dr. Aritina Haliuc și dr. Monika Meltzer pentru InfoClima.

Focul și clima – efecte directe și indirecte

Clima și activitatea oamenilor joacă un rol important în trendul focurilor iar focul, în schimb, influențează sistemul climatic prin eliberarea rapidă de compuși chimici, gaze cu efect de seră și aerosoli (compuși ai fumului și funinginii) cu efecte asupra componentelor radiative.

Cantitatea de CO2 eliberată prin arderea vegetației este cu aproximativ 50% mai mică față de cantitatea de CO2 eliberată în urma arderii combustibililor fosili dar asta nu înseamnă că efectele produse nu sunt la fel de importante. Pe lângă CO2, eliberarea aerosolilor, cum este carbonul negru (particule foarte fine cu diametrul de 2,5 microni, rezultat în urma arderii incomplete, se găsește în funingine) cu proprietăți de absorbție a radiațiilor solare contribuie la schimbările climatice prin absorbția căldurii și încălzirea atmosferei.

Mai mult, la nivel regional, norul de fum limitează convecția, încălzește troposfera și limitează formarea norilor și a precipitațiilor.

La nivel global, emisiile eliberate în urma incendiilor și impactul lor asupra calității aerului sunt responsabile pentru 5 până la 8% din cele 3.3 milioane de decese premature înregistrate anual. Mai mult, în zonele tropicale, emisiile în urma incendiilor (poluarea aerului) reprezintă principala cauză a creșterii mortalității.

În ultimii ani, incendii devastatoare și fără precedent sunt raportate în întreagă lume, din Statele Unite (California), până în Australia, Indonezia, Africa, zona amazoniană și chiar zona arctică. În Europa, incendiile de vegetație ard anual peste 400 mii de hectare cu efecte devastatoare asupra arealelor protejate. Spre exemplu, la nivelul anului 2019, peste 48% din incendiile de vegetație au avut loc în areale protejate, Natura 2000. Modificări în cantitatea de precipitații, în apariția și frecvența fulgerelor și modificări de temperatură sunt precondiții ce favorizează arderea frecventă și intensă a vegetației din diferite ecosisteme, de la turbăriile boreale până la pădurile tropicale.

Modelele climatice bazate pe scenarii cu emisii ridicate arată că în majoritatea regiunilor din Europe condițiile meteorologice vor devenii mai severe astfel, regiunile predispuse la incendiu se vor extinde iar sezonul (cald) favorabil incendiilor va fi mai lung.

https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/external/peseta-iii-projections-of-fire

România, țara cu cele mai mare daune cauzate de incendii în ariile protejate din rețeaua Natura 2000

Majoritatea politicilor pentru reducerea riscului de incendii de vegetație adoptate în secolul trecut de către statele Europene au vizat suprimarea incendiilor. Însă, pe termen lung, această abordare nu a fost fezabilă nici economic, nici ecologic. Astfel, politicile recente la nivelul Uniunii Europene susțin managementul integrat al incendiilor, în scopul de a reduce daunele provocate de incendii, în timp ce beneficiile focului sunt maximizate.

În România,probabilitatea de apariție a incendiilor de pădure este medie-ridicată. Impactul acestora este mic, fiindcă se manifestă mai ales în zonele montane mai puțin populate.

Evaluarea riscurilor pe plan național – RO-RISK

În 2016, a fost efectuată o evaluare a riscurilor de dezastre la nivel național. 10 tipuri de risc, specifice pentru teritoriul României, au fost incluse în evaluarea națională, unul dintre acestea fiind riscul de incendiu de pădure.

  • Evaluarea riscului și analiza de hazard pentru incendii de pădure a fost efectuată la nivelul Unităților Administrative Teritoriale (UAT).  Pentru evaluarea riscului și realizarea hărților de hazard, au fost folosite înregistrări istorice cu privire la incendiile de pădure, hărți forestiere și date meteorologice.
  • Pentru a evalua impactul ecologic al incendiilor de pădure, au fost luate în considerare aspecte precum: suprafața ariilor protejate, harta vegetației forestiere, hărți de distribuție a speciilor de floră și faună, eco-regiuni climatice ș.a.m.d. Pentru evaluarea impactului economic, au fost efectuate analize economice, luând în considerare o serie de indicatori socio-economici.
  • În cadrul proiectului, a fost efectuată analiza hazardului de incendiu în zonele forestiere. Însă, pe viitor este importantă focalizarea atenției și asupra zonelor non-forestiere, mai ales a celor care sunt adiacente zonelor acoperite de păduri.

Însă, oamenii din zonele intens populate, localizate în proximitatea pădurilor sunt expuși acestui risc. De asemenea, vulnerabilitatea de mediu este ridicată în anumite zone, inclusiv zone localizate în arii protejate. În 2019, România a înregistrat unrecord, fiind țara cu cele mai mare daune cauzate de incendii în ariile protejate din rețeaua Natura 2000, cele mai multe incendii având loc în Delta Dunării.

Măsurile de prevenire a incendiilor forestiere, rezultate în urma evaluării riscului, vizează monitorizarea permanentă a zonelor împădurite extinse  cu risc ridicat. De asemenea, consolidarea capacităților de prevenție și răspuns este importantă, fiindcă probabilitatea de producere a incendiilor forestiere în România depinde în mare măsură de factori care nu pot fi controlați, cum ar fi factorii meteorologici și condițiile de teren.

Creșterea gradului de conștientizare a populației

Majoritatea incendiilor sunt cauzate de om. Astfel, educarea și informarea cetățenilor pentru a încuraja adoptarea unui comportament preventiv este importantă pentru  managementului integrat al incendiilor de vegetație.

Dezvoltarea campaniilor țintite pe responsabilizarea cetățenilor trebuie să țină cont de diferitele grupuri țintă. Diferite grupuri, cum ar fi copiii, adulții, deținătorii de terenuri agricole, autoritățile publice, au nevoi de informare specifice, iar rezultatul așteptat al campaniilor de comunicare este și el diferit.

De exemplu, în România, cele mai multe incendii de vegetație au loc în perioada martie-aprilie, datorită practicilor necorespunzătoare de igienizare a terenurilor agricole, deși există prevederi legale pentru apărarea împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea vegetației.

Astfel, printr-o campanie de conștientizare adresată deținătorilor de terenuri agricole sau a suprafețelor împădurite, trebuie diseminate informații și bune practici despre tehnicile de igienizare corespunzătoare a terenurilor, despre managementul biomasei uscate și despre planificarea teritorială eficientă, precizează dr. Aritina Haliuc și dr. Monika Meltzer, potrivit sursei citate.

În România, la nivelul anului 2019, cele mai multe incendii și suprafața cea mai mare arsă au fost cauzate de managementul vegetației.

Un aspect comun pe care trebuie să și-l însușească campaniile de informare și educare, este crearea unei culturi de siguranță comună. Cetățenii trebuie să adopte un comportament preventiv, dar în același timp trebuie să fie conștienți că focul nu reprezintă întotdeauna o amenințare; în unele cazuri, are un rol ecologic și economic important. Pentru a identifica rolul pozitiv al focului și metodele cele mai eficiente de folosire a focului este nevoie de cooperarea mai multor actori implicați, cum ar fi autoritățile publice, reprezentanți ai comunității locale, organizații guvernamentale ș.a.m.d.