Raportul Lancet Countdown 2026. Schimbările climatice accelerează criza globală de sănătate. Ce se întâmplă în România

Raportul Lancet Countdown, care monitorizează anual legătura dintre clima în schimbare și sănătate, ajunge la a zecea ediție. Concluzia: acțiunea de până acum a mai redus riscurile, dar rămâne mult prea slabă, iar fereastra pentru a evita un viitor catastrofal se închide rapid.

Lancet Countdown a fost lansat în 2016, anul în care a intrat în vigoare Acordul de la Paris. Evaluează în fiecare an efectele schimbărilor climatice asupra sănătății și beneficiile măsurilor climatice. Ediția din 2026 urmărește 54 de indicatori.

Raportul evidențiază, totuși, și progrese.

• Acțiunile de până acum au redus emisiile proiectate.
• Încălzirea estimată pentru finalul secolului a scăzut de la 3,0–3,5°C la 2,6–3,4°C.
• Energia fără emisii a crescut mai repede decât se așteptase, cu beneficii pentru sănătate și economie.

Legătura dintre climă și sănătate este tot mai bine recunoscută. Organizația Mondială a Sănătății a pus schimbările climatice pe primul loc printre obiectivele sale strategice.

Totuși, emisiile de gaze cu efect de seră continuă să atingă maxime istorice. Slăbirea multilateralismului și creșterea dezinformării și a negaționismului climatic subminează acțiunea colectivă și pot inversa progresul.

Amenințări, costuri economice și inegalități

Ultimii 11 ani au fost cei mai calzi din istoria măsurătorilor, notează dr. Bogdan Antonescu pentru Infoclima. Depășirea pragului de 1,5°C este probabil inevitabilă, spune raportul. Impactul asupra sănătății se accelerează față de deceniul anterior.

• Căldura. În 2016–2023, căldura a fost asociată în medie cu 540.800 de decese pe an, dintre care 369.940 (68,4%) pot fi atribuite schimbărilor climatice provocate de oameni. În 2023 s-a atins un record de 710.000 de decese estimate, 71,5% fiind atribuite climei. Cea mai mare proporție a deceselor legate de căldură se regăsește în țările cu dezvoltare umană scăzută.
• Seceta. În 2025, secetele au afectat 51,8% din suprafața terestră a planetei, pentru cel puțin o lună, al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat. Suprafața afectată a crescut în 2016–2025 cu 704% mai repede decât în 2006–2015.
• Ploile extreme. Zilele cu precipitații foarte extreme au afectat în 2016–2025 17,2% din uscat, anual, iar creșterea lor s-a accelerat, ceea ce sporește riscul de inundații și alunecări de teren.
• Bolile infecțioase. Condițiile favorabile transmiterii dengăi cresc tot mai rapid. În 2025, un număr record de 1,72 miliarde de oameni trăiau la mai puțin de 100 km de ape de coastă favorabile bacteriilor Vibrio. Pentru malarie și virusul West Nile, adecvarea scade în unele zone și crește în altele.

Impactul se vede și în economie. În 2025, expunerea la căldură a dus la pierderea a 573 de miliarde de ore potențiale de muncă, adică venituri pierdute de 1,07 trilioane de dolari. Cele mai afectate sunt țările cu dezvoltare umană scăzută (pierderi echivalente cu 5,0% din PIB) și medie (3,7%), față de 1,4% în cele cu dezvoltare ridicată și 0,5% în cele cu dezvoltare foarte ridicată.

Autorii subliniază că multe dintre aceste efecte se suprapun și se amplifică reciproc, deci riscurile reale pot depăși cu mult ce măsoară fiecare indicator în parte. La asta se adaugă amenințarea unui El Niño puternic, care ar putea agrava crizele umanitare legate de climă.

• Cooperare. În aprilie 2026, Prima Conferință privind Tranziția de la Combustibilii Fosili a reunit 57 de țări, într-un proces independent de regula consensului din cadrul ONU.
• Aer mai curat. Deși numărul total al deceselor din poluarea cu combustibili fosili a rămas constant din 2016, în 53,6% dintre cele 140 de țări analizate acestea au scăzut, iar aproximativ 323.000 de decese pe an au fost evitate. Utilizarea electricității în transport a crescut cu 427% între 2016 și 2023.
• Aer mai curat în locuințe. Tranziția către energie mai curată a prevenit circa 400.000 de decese în 2023, comparativ cu 2016. Extinderea accesului la energie regenerabilă off-grid ar putea preveni cel puțin 2 milioane de decese anual, pentru cei 2,1 miliarde de oameni care folosesc încă combustibili și tehnologii poluante.
• Economie. Ocuparea în energia curată a crescut cu 2,3% în 2024, aproape dublul ocupării directe în sectorul fosil. Energia curată a asigurat 10% din creșterea economică globală în 2023, iar investițiile în ea au crescut cu 7,2% în 2025, depășind investițiile fosile cu 82,0%.
• Sănătate. 47 de state membre OMS au raportat o evaluare a vulnerabilității din 2020, iar 56 au un plan național de adaptare în sănătate, față de doar 14 în 2015. Sistemele de avertizare timpurie există în 75 de țări.
• Legi și justiție. Numărul legilor climatice naționale care fac referire la sănătate a crescut de 50 de ori din anul 2000. În 2026, ONU a adoptat, cu o majoritate covârșitoare, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție privind obligațiile statelor în materie de climă, care întărește temeiul juridic pentru răspundere și despăgubiri.

Raportul cere totodată politici centrate pe sănătate, inclusiv reglementări pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale și evitarea riscurilor pe tot ciclul de viață al tehnologiilor regenerabile, de la extracția mineralelor până la eliminare.

• Căldura.

În 2016–2025, persoanele de 65 de ani și peste din România au fost expuse în medie la 17 zile în val de căldură pe an (în definiția raportului, cel puțin trei zile consecutive cu temperaturi minime și maxime peste percentila 95 a perioadei 1986–2005).

Media globală pentru aceeași vârstă este de 11 zile, iar media din România în anii 1980 era de 3 zile. Anul 2024 a fost anul record, cu 42 de zile. La nivelul întregii populații, 81% dintre zilele de val de căldură din 2016–2025 nu ar fi apărut într-un climat fără schimbări climatice provocate de om.

Costul economic al deceselor cauzate de căldură la persoanele de 65 de ani și peste a ajuns la 1,66% din PIB în 2024 (5,6 miliarde de dolari) și la 1,23% în 2025, ceea ce plasează România pe locul 6 din 171 de țări, față de o medie globală de 0,27%.

• Munca în căldură.

29% din populația în vârstă de muncă este încadrată de raport în categoria muncitorilor în aer liber, față de 19% în regiunea Europa.

În 2024, expunerea la căldură a dus la pierderea a 99,8 milioane de ore de muncă, al cincilea cel mai mare volum din Europa, după Italia, Ucraina, Rusia și Spania.

Pe fiecare persoană ocupată revin 12,8 ore pierdute, ceea ce plasează România pe locul 10 din 37 de țări europene în 2024 și pe locul 6 în funcție de media 2016–2025. Agricultura reprezintă 11% din populația ocupată, dar 56% din orele pierdute.

• Seceta și apa.

Raportul măsoară seceta extremă cu indicele SPEI la șase luni, față de perioada de referință 1981–2020. În 2024, 75% din suprafața României a avut cel puțin o lună de secetă extremă, iar 22% cel puțin șase luni.

Aceasta este cea mai mare valoare din 1980 încoace (precedentul record: 21% în 2000) și a doua ca mărime din Europa, după Ucraina. În cinci din ultimii șase ani, peste jumătate din țară a fost afectată cel puțin o lună.

Rezerva totală de apă terestră măsurată de sateliții GRACE, care cuprinde umiditatea solului, apele de suprafață, apele subterane, zăpada și gheața, a scăzut în 2003–2025 cu 0,94 cm pe an, de două ori mai repede decât media regiunii Europa (0,46 cm pe an), ceea ce plasează România pe locul 13 la ritmul de declin dintre cele 173 de țări cu date.

• Poluarea aerului.

Decesele atribuite particulelor fine (PM2.5) din surse umane au scăzut cu 38% între 2001 și 2023, de la 42.000 la 26.000 pe an.

Aproape toată scăderea (89%) vine din sectorul energetic: decesele atribuite centralelor electrice au coborât de la 16.800 la 2.300, dintre care cele atribuite centralelor pe cărbune de la 15.400 la 2.100.

În schimb, decesele atribuite arderii combustibililor în gospodării, 93% biomasă, au crescut de la 12.600 la 14.500 și reprezintă acum 56% din total, față de 30% în 2001.

România are a treia cea mai mare rată de mortalitate din poluarea aerului din Europa, după Serbia și Bosnia și Herțegovina.

Ultimul raport Lancet Countdown arată foarte clar că schimbările climatice sunt deja o problemă de sănătate, iar România este printre țările europene care o resimt cel mai puternic. Nu ne lipsesc dovezile și nici soluțiile. Ne lipsește doar decizia de a le folosi la scara și cu viteza pe care le cere momentul.