Peisajul local și schimbările climatice

Peisajul local și schimbările climatice
Publicat: 28/04/2022, 10:13
Actualizat: 28/04/2022, 10:14

Condițiile climatice se schimbă și la scală locală. Cu cât mai repede vom accepta această realitate și vom dezvolta strategii adaptare și reziliență, cu atât mai repede vom reuși să regândim economia locală pentru a face față provocărilor climatice.

În acest sens, unele din măsurile implementate în județul Mureș merită analizate și eventual replicate în alte regiuni, având în vedere specificul și potențialul local existent.

Încălzirea globală afectează întreaga planetă, din Groenlanda, unde s-au pierdut aproximativ 11 trilioane de gheață, până în România, unde culturile agricole suferă din cauza lipsei precipitațiilor. În contextul acestor schimbări este extrem de relevant să înțelegem cum poate fi afectat peisajul și agricultura locală de aceste schimbări?

În acest sens, în județul Mureș avem câteva exemple interesante de adaptare la schimbările climatice, din care probabil am putea să învățăm și replicăm chiar la nivel național.

Cum știm că avem schimbări climatice în Mureș?

Datele înregistrate în perioada 1978-2019 la stația meteorologică Târgu Mureș sunt principala sursă empirică ce ne confirmă o realitate pe care adesea o vedem cu ochiul liber și anume faptul că schimbările climatice sunt prezente și la nivel local, nu doar global.

În graficul temperaturii medii anuale înregistrate în perioada de referință (1978-2019) pentru zona Mureș vedem o dinamică clară de creștere a temperaturii medii anuale. Această dinamică se accentuează în perioada 2000-2019. Astfel, dacă în 1978 temperatura medie anuală avea valoarea de 8,1 °C, în 2018 s-a înregistrat o valoare de 11, 3°C iar în 2019 s-a înregistrat o medie de 11,1 °C.

Dacă analizăm temperaturile medii, maxime și minime anuale pentru stația Târgu Mureș, putem observa faptul că temperatura minimă anuală nu a înregistrat salturi deosebite în perioada analizată, dar, în schimb, temperatura maximă anuală a înregistrat o creștere semnificativă, notează doctorandul Daria-Petruța Bratu pentru Infoclima.

Astfel în 1978 se înregistra o temperatură maximă de 13,4 °C iar în 2018-2019 o temperatură de 17,8- 17,9 °C.

Pentru numărul de zile cu ploaie înregistrate la stația meteo Târgu Mureș, trendul arată o creștere a acestuia în condițiile în care avem și o creștere de temperatură. Acest lucru indică o schimbare climatică în zonă și o trecere de la regimul climatic temperat continental uscat către un regim climatic temperat continental umed.

În privința fenomenelor extreme care se pot contoriza prin numărul de zile cu zăpadă și numărul de zile cu furtuni, în urma analizelor datelor înregistrate la stația meteo Târgu Mureș, vedem faptul că dacă numărul de zile cu zăpadă s-a menținut pe o linie constantă în perioada analizată, numărul de zile cu furtuni a înregistrat o creștere.

Dacă în perioada 1978 – 1982 s-au înregistrat în medie 31 de zile cu furtuni, în perioada 2015-2019 s-au înregistrat în medie 43 de zile pe an de furtuni.

Toate datele empirice arată clar că în cazul județului Mureș vedem o schimbare a regimului climatic regional. Creșterile temperaturilor medii și a temperaturilor maxime, creșterea numărului fenomenelor meteo extreme sau schimbarea structurii precipitațiilor confirmă dinamica globală. Respectiv atunci când vorbim despre schimbările climatice nu ar trebui să ne gândim doar la regiunile arctice îndepărtate, ci inclusiv la grădina noastră din spatele casei.

Impactul și consecințele

O consecință a acestor schimbări climatice o constituie apariția loturilor de culturi de plante care nu sunt autohtone. Un exemplu de cultură aclimatizată este cea a lavandei. În ultima perioadă, în împrejurimile municipiului Sighișoara au apărut pe dealurile înconjurătoare culturi de lavandă, plantă specific mediteraneană cu zona de proveniență Franța.

Creșterea temperaturii a accentuat și fenomenele extreme de secetă și inundații, afectând în acest fel și producția agricolă. Dacă fenomenul inundațiilor în zona Sighișoara a fost stăvilit datorită lucrărilor de amenajare a râului Târnava Mare după inundațiile catastrofale din 1970- 1975, seceta și perioadele de precipitații abundente nu au putut fi evitate.

Acest lucru poate fi explicat prin schimbarea climatului regiunii. Mixul de climat temperat continental uscat și temperat continental umed spre care tinde regiunea duce la favorizarea fenomenelor extreme – inundații, pentru perioadele cu exces de precipitații specific anotimpurilor primăvară – toamnă și secetă pentru lunile de vară și deficit de precipitații pentru lunile de iarnă.

Variația temperaturilor medii a dus de asemenea la scurtarea perioadelor de vegetație

În anii  2011, 2012, 2013 zona a fost afectată de secetă, animalele au suferit de sete iar producția de fân a fost slabă.  La fel și pentru 2014, deși a fost un an ploios, producția de fân nu a fost mai bună, adeverind ceea ce spune un proverb românesc „când e iarbă, nu e fân”. Explicația este dată de specialiștii agronomi care susțin că în perioadele de secetă și soare puternic iarba suferă un proces de încetinire a creșterii, lucru dat de evaporarea crescută, ceea ce duce la un proces de uscare a acesteia înainte de maturitate.

Variația temperaturilor medii a dus de asemenea la scurtarea perioadelor de vegetație pentru diferite culturi, cum ar fi grâul de toamnă, porumbul sau speciile pomicole.

Din păcate nu numai speciile cultivate sunt afectate de aceste schimbări climatice ci și întreaga natură. În acest sens putem preconiza o migrație a arealului pădurilor la nivel altitudinal, pădurea va migra de la zona de câmpie spre a ocupă suprafețe noi în golul alpin.

Un exemplu la aceste „migrații” ale pădurii este constituit de înaintarea speciei de salcie și carpen în arealul ocupat actual de stejari și goruni din rezervația naturală Breite. Puietul de carpen împiedică regenerarea naturală a stejarului, având influențe negative și asupra vigurozității stejarilor seculari. Efectele re-împăduririi cu carpen se pot observa la actuala lizieră a pădurii care înconjoară platoul. La o distanță de aproximativ 100 m, în interior, se pot observa mulți arbori seculari care nu au supraviețuit extinderii pădurii.

De la soluții globale, la soluții locale?

Putem vedea că atât la nivel European cât și la nivel național avem o serie de strategii și acte normative care au ca și scop principal reducerea poluării, reducerea ritmului încălzirii globale sau creșterea rezilienței în fața schimbărilor climatice.

Deși aceste strategii pot proiecta un cadrul general, este important să înțelegem în ce mod autoritățile locale și membrii comunităților pot contextualiza aceste prevederi și ce poate fi făcut la nivel local pentru a contribui la aceste scopuri generale.

Județul Mureș și localitatea Sighișoara sunt exemple interesante de studiat în acest context deoarece aici putem observa o serie de inițiative interesante care au ca și scop creșterea rezilienței și adaptării la schimbările climatice.

Valea Angofa și proiectul de conservarea a biodiversității

Sighișoara și zona adiacentă orașului au dezvoltat o viziune proprie despre cum poate fi redus impactul schimbărilor climatice la nivel local.

Un exemplu de strategie locală este utilizarea văii Angofa strict pentru deruralarea unor acțiuni concrete de restaurare, și protecție  a biodiversității, a habitatelor aflate în administrare, promițând o adaptare extensivă de înaltă valoare naturală, potrivit Fundația Adept.

Principalele activități sunt:

  • crearea unei ferme demonstrative care să arate atât fermierilor cât și factorilor decizionali politici faptul că fermele mici pot fi viabile din punctul de vedere economic și în contextul schimbărilor climatice. În acest fel susținerea activităților agricole locale ar avea o fundație practică, iar acțiunile administrației locale ar putea fi punctuale și mult mai eficiente;
  • cartografierea tuturor speciilor și habitatelor pentru o mai bună viziune de ansamblu asupra elementelor de conectivitate. Pentru a înțelege care sunt speciile locale și în ce mod acestea reacționează la schimbările climatice e necesar să avem o mapare a acestora într-un areal geografic stability;
  • implementarea unor măsuri de management de cooperare cu 10-15 fermieri învecinați pe 500 ha. Cooperarea fermierilor ce au terenurile învecinate permite efectuarea lucrărilor de restaurare și conservare a habitatelor cu costuri reduse în comparație cu costurile estimate pentru investițiile individuale în acest sens;
  • utilizarea fermei și școlii învecinate pentru instruirea a 90 de fermieri pe an în managementul favorabil naturii;
  • completarea traseului de biciclete existent cu o rută suplimentară care să ofere acces direct Sighișoara – școala din Angofa.

Bugetul alocat pentru această inițiativă este 230.000 Euro. Acest proiect dincolo de impactul local poate arată o practică ce poate fi aplicată și la nivel național. Vorbim despre dezvoltarea strategiilor locale pentru susținerea/implementarea viziunii naționale sau Europene. Factorii de decizie locali și comunitatea din zonă pot cunoaște mai bine necesitățile și potențialul comunității și în acest sens pot dezvolta strategii mult mai eficiente pentru mediul din zona lor.

Alte exemple de adaptare plante exotice pentru Regiunea Centru

Un alt exemplu de adaptare la schimbările climatice la nivel local este aclimatizarea unor culturi noi pentru zonele respective. Astfel pentru Regiunea Centru putem obverva înființarea plantației de goji și omologarea soiului de goji românesc Kronstadt în Augustin, amplasată între Sighișoara și Brașov. Această plantă, originară din China, a fost aclimatizată pentru condițiile din Podișul Hârtibaciului, ajungând ca în 2019 să omologheze la Institutul de Stat pentru testarea și înregistrarea soiurilor soiul românesc de goji ce a fost denumit Kronstadt.

O altă plantă de origine mediteraneană în curs de aclimatizare în România este armurariul, o plantă folosită în industria farmaceutică. Originară din Orientul Mijlociu este cultivată la ora actuală experimental în localitatea Bălăușeni, amplasată între Sighișoara și Târgu Mureș.

Lecții de învățat de la nivelul local

Deși inițiativele prezentate mai sus pot avea un impact relativ redus la nivel național, acestea pot fi un exemplu de modalitate de implementare a strategiilor naționale și Europene la nivel local. Poate cele mai importante puncte care ar trebui remarcate în acest context sunt:

  • Maparea zonelor de risc la nivelul regiunii
  • Identificarea posibilelor linii de acțiune și susținere la nivel local
  • Implicarea actorilor și resurselor locale în implementarea strategie
  • Dezvoltarea parteneriatelor public/privat cu scopul de a încuraja activități economice ce pot contribui de asemenea la reducerea poluării și creșterea rezilienței economice și climatice în regiune.

Măsurile care ar putea fi prioritizate

Specific pentru România, ca măsuri ce se impun pentru combaterea schimbărilor climatice ar fi:

  • Creșterea suprafeței verzi prin reîmpăduriri (pentru 2021 sunt planificate regenerări naturale – 837 ha, regenerări artificiale – 4.633 ha, conform Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA;
  • Trecerea la transportul sustenabil prin încurajarea achizițiilor de autovehicule electrice și hibride (în 2020 erau înregistrate 29.244 autoturisme electrice și hibride, comparativ cu 16.536 autoturisme de acest gen înregistrate în 2019, potrivit Institutul Național de Statistică);
  • Reducerea scurgerilor de gaz metan de la instalațiile de exploatare, transport și prelucrare a produselor petroliere;
  • Creșterea ponderii economiei circulare în circuitul colectării, depozitării și reciclării deșeurilor;
  • Limitarea poluării apelor cu particule de microplastic;
  • Trecerea la tehnicile bio în agricultură, reducerea utilizării substanțelor chimice de fertilizare și combatere a dăunătorilor.

Schimbările climatice au o influență extrem de importantă asupra dinamicii socio-economice, cu consecințe mai mult sau mai puțin favorabile asupra dezvoltării așezărilor umane. Încălzirea globală are un efect negativ asupra societății umane, dar și activitatea antropică are un rol determinant în modificarea condițiilor de climă la nivel global.

Pentru municipiul Sighișoara și zona adiacentă este nevoie de politici agricole pentru obținerea de produse bio, legi de protectie a mediului în industrie și comerț, politici energetice de diminuare a emisiilor de CO2, dar și de inovații tehnologice în industrie și continuarea adoptării politicilor de reciclare a deșeurilor și promovării educației privind mediul ambient.


Citește și: 

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politică citeste mai mult