Cum poate fi redusă dependența UE de gazul rusesc. Raportul IEA și un plan în 10 pași

Cum poate fi redusă dependența UE de gazul rusesc. Raportul IEA și un plan în 10 pași

Agenția Internațională a Energiei (IEA) a publicat recent un plan cu 10 puncte pentru reducerea dependenței Uniunii Europene de gazul rusesc. Acest plan include și răspunsurile furnizate de Barbara Pompili – ministrul francez al tranziției ecologice – și Kadri Simson, comisar european al energiei.

Cele 10 puncte vizează măsuri luate în privința alimentării cu gaz rusesc, o reorientare a sectorului energetic European, progresul tehnologic pentru micșorarea consumului existent și creșterea randamentului (End-Use sectors).

1. UE nu mai reînnoiește contractele existente și nu mai semnează noi acorduri cu producători din Rusia

Importurile de gaz mai mari de 15 miliarde metri cubi (bcm – billion cubic meters) venite prin intermediul companiei  Gazprom expiră la sfârșitul anului 2022. Acestea reprezintă o pondere de aproximativ 12% din totalul furnizat către UE în anul 2021. Cele mai mari contracte de peste 40 bcm expiră la finalul acestui deceniu, notează Infoclima.

Astfel, se ivește o oportunitate pentru Uniunea Europeană să înceapă deja concret planuri pentru diversificarea portofoliilor energetice, impactul pe termen scurt fiind reducerea minimului contractual al importurilor din Rusia pe sistem take-or-pay și va stimula diversificarea unor potențiali noi furnizori din alte regiuni.

2. Înlocuirea importurilor rusești cu gaze din alte regiuni

Gazul din Norvegia și Azerbajan reprezintă o alternative viabilă propusă de acest raport. Acesta precizează că în următorul an putem vedea deja o creștere a cererii de peste 10 bcm.

Guvernul Scoțian de la Holyrood și cel Britanic din Westminster de asemenea pot reîncepe exploatările în Marea Nordului. În acest scenariu putem observa o creștere masivă a cererii de GPL (LNG) de 20 bcm. Acest lucru va duce la eforturi suplimentare de îmbunătățire a infrastructurii existente, unde la nivelul UE sunt estimate pierderi anuale de 2.5 bcm datorate scurgerilor de petrol și gaz de-a lungul conductelor.

De asemenea, există un potențial limitat de creștere a utilizării biogazului și biometanului. Per total această măsură ar duce la creșterea importurilor de caz cu aproximativ 30 bcm de gaz non-rusesc.

3. Introducerea de noi obligații ce vizează un minim sporit de gaz stocat pentru a îmbunătăți reziliența pieței de gaz europene

Rezervele stocate de gaz joacă un rol cheie în ameliorarea crizelor pe termen scurt, depinzând de cantitățile acestora. Acestea asigură rezerve de urgență pentru industrie dar și consumatori.

Ținta ar fi că gradul de umplere al rezervoarele funcționale să fie de minim 90% până la dată de 1 Octombrie 2022. Însă, dat fiind nivelul scăzut al rezervelor europene în prezent ar fi nevoie de o injecție suplimentară de 18 bcm față de nivelul anului 2021.

De notat că această măsură ar crește cererea foarte mult pe termen scurt ce ar aduce creșteri adiționale de prețuri.

4. Accelerarea proiectelor energetice solare și eoliene

Specialiștii estimează că în anul 2022 cantitatea de energie eoliană și solară va crește cu peste 100 TWh (peste 15% față de nivelul anului 2021). Eforturi susținute ar putea livra încă 20 TWh în decursul acestui an.

Planuri guvernamentale europene de ajutor financiar pentru consumatori ce doresc instalarea panourilor solare, cu un cost estimat de 3 miliarde euro, ar duce conform estimărilor IEA la generarea directă a 15 TWh pentru consumatori.

Per total, 35 TWh de energie solară ar reprezenta echivalentul a 6 bcm de gaz importați.

5. Maximizarea generării de energie nucleară

Multe reactoare nucleare au fost puse în standby pentru mententanță și verificări.

Dacă aceste reactoare sunt în regulă și repornite împreună cu operaționalizarea comercială a noului reactor nuclear din Finlanda, în total peste 20 TWs ar putea fi generați în 2022.

IEA ar recomandă amânarea închiderii a 4 reactoare în 2022 și 1 în 2023.

Teoretic această măsură ar duce la economisirea a 1 bcm pe lună în contextual cererii UE de gaz.

6. Implementarea unor măsuri pe termen scurt pentru protejarea consumatorilor vulnerabili

Creșterile prețurilor la electricitate sunt aproape inevitabile mai ales când prețul gazului este foarte ridicat, reprezentând un factor major de risc pentru grupuri vulnerabile economic.

Deja totalul suporturilor financiare oferite de statele UE însumează aproximativ 55 miliarde Euro.

Taxe temporare puse pe profiturile marilor companii de asemenea ar trebui luate în considerare, estimările precizând faptul că aproximativ 200 miliarde de Euro ar putea fi strânse pentru protejarea a milioane de consumatori vulnerabili.

7. Accelerarea schimbării boilerelor pe gaz cu pompe de căldură

Deja o măsură luată la nivelul Uniunii Europene, dublarea ritmului acesteia ar necesită 15 miliarde de Euro, în schimb primul an ar duce la economisirea a 2 bcm de gaz pe an.

Această varianta prezintă avantaje notabile și pentru industrie, deși sunt necesare varii ajustări.

8. Accelerarea îmbunătățirilor ce vizează gradul eficienței energetice a clădirilor și industriilor

În momentul de față la nivelul UE doar 1% din clădirile existente sunt renovate și izolate termic anual.

Este un obiectiv de lungă durata ce poate da rezultate, mai multe clădiri izolate în mod eficient va duce la o reducere a consumului de energie și gaz.

Raportul IEA estimează că accelerarea eforturilor cu 0.7% anual plus alte măsuri pentru ajutarea IMM-urilor și industriilor ar putea reduce consumul cu aproximativ 2 bcm/an.

9. Încurajarea temporară a consumatorilor casnici să coboare temperaturile termostatelor

La nivelul UE este estimat că în medie termostatele consumatorilor sunt reglate la 22 °C. Campanii publice de informare referitoare la reducerea consumului ar putea avea impact la nivelul consumatorilor casnici dar și cel al afacerilor.

De notat că fiecare grad mai puțin în setările termostatelor noastre ar putea reduce consumul de gaz anual cu în jur de 10 bcm.

10. Diversificarea și decarbonizare sistemelor de flexibilitate energetică

O politică și provocare cheie în domeniul energetic va fi gestionarea consumului de vârf (peak consumption), gazul reprezentând momentan principala sursă a flexibilității energetice.

Cu eforturi susținute legătura strânsă din prezentul dintre aprovizionarea de gaze și securitatea energetică a Europei poate fi redusă.

Toate aceste puncte ale raportului IEA pot reduce gradul de dependență al Uniunii Europene față de gazul rusesc. Pe termen scurt reorientarea către alte zone precum Marea Nordului pare a fi o opțiune considerată la nivel european.

Cercetarea și inovarea vor juca un rol cheie fie că vorbim de intensificarea eforturilor de a construi infrastructură energetică regenerabilă, de a face actuală industrie a gazului mai sustenabilă (prin biometan și alți combustibili) s.a. În mod clar modul actual de operare a industriilor grele în Europa trebuie eficientizat, în special în țări precum Germania și Italia.

Raportul precizează și alte măsuri care din punct de vedere climatic ar veni cu un cost extrem de ridicat în privința emisiilor. O modalitate de a reduce pe termen scurt cererea de gaz ar fi creșterea producției de energie pe cărbune și petrol. 120 TWh din cărbuni ar reduce cererea de gaz cu aproximativ 22 bcm pe an.

Această măsură împreună cu cele 10 puncte enumerate anterior ar reduce per total cererea de gaz rusesc cu peste 80 bcm anual. Această cantitate ar fi semnificativă dat fiind faptul că în 2021 45% din gazul folosit în UE provenea din Rusia, această proporție însumând ≈140 bcm.


Citește și: 

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
IMAGINI EXCLUSIVE | Bănică Jr. & Lavinia Pârva, disciplinați de ”șefulică” în Floreasca!
FOTO. Andreea Bălan, imagini interzise cardiacilor! S-a pozat într-un costum de baie care a lăsat...
Mascarada democrației s-a încheiat: Kremlinul le transmite un mesaj de amenințare adversarilor lui Putin
Veste cruntă despre fiul lui Mădălin Ionescu! Medicii, șocați
Simulare Bac 2024. Ce subiecte au picat la matematică
Andreea Bălan a recunoscut tot despre certurile cu Victor Cornea: „Nu există împăcare”
Amante celebre din showbiz-ul românesc! Unele au ajuns în faţa altarului, altele au rămas doar...
Ce faci dacă ai pierdut cartea de identitate a mașinii (CIV)? Documentele necesare pentru înlocuire
Subiecte Istorie simulare BAC 2024: Examenul s-a încheiat. La ce oră se publică baremul pe...
Cât de toxice sunt bazele pentru mâncare din supermarket! Ce a reieșit, de fapt, după...
Boloş: Nu este vorba de o taxă nouă pe concedii medicale, ci de o eliminare...
Amendă de 12.000 de lei pentru cei care stau la bloc și nu respectă această...
PĂMÂNTUL a primit UN MESAJ de pe LUNĂ în care ni se spune să...
Surpriză de proporții în cazul Elena Udrea. 8 judecători au decis
Prințul Harry, în război cu Regina Camilla. Culisele conflictului cu mama vitregă
Care este numele real al lui Radu Siffredi. De ce „poartă” numele unui star internațional...
BANCUL ZILEI. Bulă: Chelner, de ce nu mi-ai umplut ceașca până la semn cu ţuică...
Test de cultură generală. Ce au bebelușii, dar nu au adulții?