AFP: Perspectiva dezarmării nucleare, afectată de răcirea relațiilor SUA-Rusia

Perspectiva unei reduceri a arsenalului nuclear american este afectată de răcirea relațiilor cu Rusia, chiar dacă Washingtonul dispune și de opțiunea unei dezarmări unilaterale, comentează AFP.

De la apelul pe care l-a lansat la Praga în 2009, Barack Obama încearcă să transforme dezarmarea nucleară într-un dintre „axele” puternice ale președinției sale. La Berlin, în iunie, el a propus reducerea numărului de arme strategice „cu până la o treime”, adică un obiectiv de aproximativ 1.000 de focoase nucleare, prin intermediul unor „reduceri negociate cu Rusia”.

Fără să se opună în mod categoric, rușii au lăsat să de întrevadă negocieri lungi și dificile în vederea atingerii acestui obiectiv propus.

Anularea summitului Obama-Putin prevăzut la Moscova la începutul lui septembrie, din cauza „lipsei de progrese recente” în relațiile bilaterale în opinia președintelui american, arată că negocieri de pregătire vizând o dezarmare nucleară dincolo de limitele prevăzute de către Tratatul START se află într-un punct mort, au declarat experți pentru AFP.

START prevede ca fiecare țară să reducă, până în 2018, la 1.550 numărul focoaselor mobilizate, adică imediat utilizabile.

Subiectul unor noi reduceri de arsenal nuclear nu apare în raportul Pentagonului asupra reuniunii miniștrilor Apărării american Chuck Hagel și rus Serghei Șoigu, vineri, în cadrul reuniunii „2+2”, la Washington.

Dincolo de opoziția exprimată de Moscova față de programul apărării americane antirachetă, „având în vedere doctrina militară rusă, care conține prevederi privind modernizarea militară, este foarte improbabil ca Guvernul rus să vrea să coboare substanțial sub nivelurile prevăzute în Tratatul START”, a declarat pentru AFP Celeste Wallander, încărcinată cu dosarul Rusia în cadrul Pentagonului până anul trecut.

Moscova se bazează mai mult pe arma nucleară, tocmai din cauza „incertitudinii ruse față de China și slăbiciunii relative a forțelor sale convenționale”, apreciază Wallander, în prezent profesoară la American University.

Perspectivele unei dezarmări negociate sunt cu atât mai slabe, cu cât Moscova „nu crede pur și simplu în intențiile afișate de către Statele Unite”, „o problemă mai veche”, apreciază Robert Norris, din cadrul Federației Oamenilor de Știință Americani (FAS).

În fața unui „niet” rus, rămâne opțiunea unei reduceri unilaterale a aresanului american, o posibilitate sugerată de Barack Obama la Berlin.

Ea ar putea să scutească cheltuieli în cadrul unui buget aflat sub tensiune. Pentagonul prevede să aloce 215 miliarde de dolari, pe o perioadă de zece ani, întreținerii și modernizării arsenalului său, un total „subestimat și inabordabil”, potrivit unui raport al unor experți CSIS.

În paralel, Pentagonul se confruntă cu tăieri automate în valoare de 500 de miliarde de dolari pentru aceeași perioadă.

Reducerea arsenalului american la 1.000 de focoase ar permite economisirea a aproximativ 39 de miliarde de dolari până la sfârșitul deceniului, potrivit unui studiu realizat de către Arms Control Association.

Pe plan strategic, echilibrul nu ar fi rupt, având în vedere că Washingtonul dispune de un „avantaj” cu cele peste 3.000 de focoase nucleare „puse la naftalină”, care nu sunt vizate de START, scrie fizicianul în domeniul nuclear Pavel Podvig în Bulletin of the Atomic Scientists of Chicago.

„Dacă Statele Unite vor să aducă Rusia la o reducere a arsenalului nuclear, ar trebui să înceapă cu reduceri unilaterale. Acestea vor fi reversibile și, mai ales, simbolice”, afirmă Podvig.

„Rusia s-ar confrunta, atunci, cu o opțiune între a se dezarma și ea și a păstra pârghia pe care i-o oferă participarea la proces sau a risca ca Statele Unite să nu își continue unilateralismul și să își orienteze politica nucleară într-o direcție inconfortabilă”, continuă Podvig.

Moscova nu este pregătită să își asume acest risc, apreciază el.

În schimb, Robert Norris este de părere că o dezarmare unilaterală parțială pare improbabilă, din cauza opoziției republicane în Congres, care a fost necesar, deja, să fie convinsă să ratifice Tratatul START și care este „suspicioasă față de orice acțiune pe care ar putea să o angajeze Obama”.