Bloomberg: Dronele rusești ucid deja oameni pe teritoriul Uniunii Europene. Ce scrie publicația despre atacurile din apele românești și bulgărești

Bloomberg a publicat, joi, o analiză amplă cu privire la atacurile împotriva navelor comerciale din Marea Neagră. Potrivit agenției, de la începutul lunii octombrie, șapte nave comerciale au fost atacate de drone rusești în largul coastelor Bulgariei și României. Aceste atacuri au provocat moartea a peste douăzeci de marinari, conform autorităților din ambele țări, precizează sursa citată.

Bulgarian Prime Minister Rumen Radev, Photo: Michael Kappeler/dpa

„Atacurile au avut loc în interiorul apelor teritoriale ale statelor membre NATO sau la limita acestora, ceea ce reprezintă o nouă escaladare periculoasă. Este o punere la încercare a capacității alianței de a descuraja o Rusie din ce în ce mai agresivă, care a dat dovadă de o nouă disponibilitate de a depăși cadrul campaniei sale hibride și de a ataca populația din Europa.“, se arată în analiza jurnaliștilor Bloomberg.

„Acest lucru scoate la iveală cât de neglijată a fost securitatea Mării Negre în cadrul NATO și cât de puțină voință politică au demonstrat aliații pentru a descuraja Moscova”, a declarat Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră al Institutului pentru Orientul Mijlociu, cu sediul la Washington. „Până când această situație nu se va schimba, Rusia va continua să testeze limitele.”

FLASH NEWS Manfred Weber, reales pentru a cincea oară la conducerea Grupului PPE din Parlamentul European

11:47

VIRAL Miniroboții în formă de rățuște au făcut spectacol la Berlin: „Faceți tumbe!”. Șeful Nvidia anunță o revoluție AI în Europa

11:37

 Loading ...

Moscova a negat că ar fi responsabilă pentru aceste atacuri. Cu toate acestea, se spune că navele care intră și ies din porturile ucrainene reprezintă o țintă potențială, ca răspuns la atacurile ucrainene asupra așa-numitei „flote fantomă” a Kremlinului, care exportă petrol supus sancțiunilor.

Țările de pe flancul estic al NATO sunt obișnuite cu incursiunile dronelor, scrie Bloomberg.

Un număr tot mai mare de drone rusești și, în unele cazuri, ucrainene au încălcat spațiul aerian al statelor baltice și al Poloniei, declanșând alerte aeriene și provocând pagube infrastructurii civile.

Însă acum atenția s-a îndreptat mai spre sud, către o altă zonă sensibilă de la granițele alianței.

„Dacă până de curând atenția era îndreptată către țările baltice, acum ea se concentrează deja asupra Mării Negre”, a declarat săptămâna trecută ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov.

Până în octombrie, incursiunile dronelor rusești în Europa nu provocaseră victime. Însă, atunci când nava „HS Dignity” a fost lovită pe 13 octombrie, la doar cinci mile marine de apele teritoriale ale Bulgariei, 11 marinari au dispărut, iar cinci au supraviețuit.

Apoi, pe 15 octombrie, o altă navă a luat foc în apele teritoriale ale României. La scurt timp după aceea, a avut loc un atac cu drone asupra unei nave aflate chiar în afara apelor teritoriale ale României. Șapte dintre cei 12 marinari ai acelei nave nu au fost încă găsiți și se presupune că s-au înecat.

„Un astfel de bilanț al victimelor sporește presiunea asupra alianței de a răspunde la atacuri. Țările europene sunt reticente în a face acest lucru, deoarece doresc cu disperare să evite un ciclu de escaladare a tensiunilor cu Rusia, care ar putea duce la un conflict direct într-un moment în care nu sunt sigure de sprijinul SUA pentru alianța NATO. Totuși, lipsa unui răspuns ferm le expune ca fiind slabe în ochii Kremlinului, încurajând astfel acțiuni potențial mai agresive.“, precizează autorii analizei.

Între timp, reacțiile aliaților la atacurile din Marea Neagră scot la iveală și punctele slabe ale fiecăruia. Acestea au evidențiat întreaga gamă de atitudini față de agresiunea rusă în cadrul alianței — de la cele ferme la cele timide — precum și dificultatea de a coordona un răspuns urgent, scrie Bloomberg.

Agenția precizează că, deși președintele României, Nicușor Dan, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au calificat recent atacurile drept încercări deliberate de a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, prim-ministrului bulgar, Rumen Radev, i-a luat o săptămână să recunoască posibilitatea implicării Rusiei.

Radev, care a devenit prim-ministru în acest an în urma unei victorii electorale zdrobitoare, a criticat adesea ajutorul militar acordat de Uniunea Europeană Ucrainei și a îndemnat blocul să-și restabilească relațiile cu Rusia.

Prim-ministrul bulgar a indicat Rusia ca fiind cel mai probabil autor al atacurilor din 13 octombrie doar atunci când nava ucraineană „Chelsea 3” a fost lovită în largul coastelor Bulgariei, ceea ce l-a determinat pe Radev să-l convoace pe ambasadorul rus.

Tulburările de pe mare amplifică îngrijorarea din Bulgaria cu privire la conflict, chiar înaintea alegerilor prezidențiale de duminică, pe care se preconizează că le va câștiga Iliana Yotova, aliata lui Radev, un rezultat care îi va consolida și mai mult dominația asupra acestei țări balcanice. La fel ca Radev, Yotova a cerut un armistițiu imediat în Ucraina.

Potrivit Bloomberg, chiar înainte de atacuri, România se grăbea să finalizeze lucrările la un centru comun de securitate în Marea Neagră, realizat împreună cu Bulgaria. O nouă întârziere risca să ducă la pierderea încrederii partenerilor din NATO, a declarat marți ministrul de Externe Dan Neculaescu în fața jurnaliștilor, la București.

Nu toate atacurile cu drone din această zonă a flancului estic al NATO au avut loc pe mare. În septembrie, drone rusești au lovit punctele de trecere a frontierei ucrainene cu România. În aceeași lună, acestea au lovit un post de frontieră ucrainean cu Moldova — o țară cu un guvern pro-european care nu face parte din NATO — ucigând două persoane, mai scrie Bloomberg.

Pe fondul continuării atacurilor, premierul Bulgariei Radev a făcut apel la calm. El a negat existența vreunui risc, afirmând că traficul în principalele porturi ale Bulgariei este în creștere față de luna octombrie a anului trecut. „Navele nu s-au oprit și nu se vor opri. Transportul nostru maritim va continua”, a declarat el marți reporterilor.

Însă cei ale căror afaceri sunt afectate de situația de securitate prezintă o imagine diferită. Producătorii agricoli se plâng în continuare că riscurile legate de transportul maritim le întârzie exporturile, în timp ce brokerii maritimi invocă costurile mai mari ale asigurărilor și dificultățile în completarea echipajelor.

„Transportul maritim pe Marea Neagră este, practic, mort”, a declarat brokerul naval Todor Georgiev, adăugând că traficul cumulat în porturile cheie din Varna și Burgas este adesea mai redus decât cel din portul Mogadishu din Somalia, o țară devastată de război.