Maia Sandu cere ca granițele Republicii Moldova să fie respectate. Apelul vine în contextul rachetelor rusești care au survolat spațiul aerian al țării

Publicat: 11 10. 2022, 14:43
Actualizat: 11 10. 2022, 14:50
Maia Sandu, președintele Republicii Moldova / Sursa: Administrația Prezidențială a Republicii Moldova

Maia Sandu cere ca granițele Republicii Moldova să fie respectate. Apelul făcut marți de șefa statului moldovean vine în contextul în care trei rachete lansate de Rusia spre Ucraina au survolat ieri spaţiul aerian al ţării.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat marți, în cadrul unei conferinţe de presă, că acţiunea de luni a Rusiei, prin care spațiul aerian al țării a fost traversat de trei rachete de croazieră lansate asupra Ucrainei de pe navele rusești din Marea Neagră, reprezintă o încălcare flagrantă a spaţiului aerian şi a neutralităţii țării.

„Rusia a lansat ieri (luni) un atac masiv cu rachete spre ţinte civile şi obiecte de infrastructură ce sunt critice pentru populaţie (în Ucraina). Bombardarea şi uciderea oamenilor nevinovaţi este o crimă de război pe care noi o condamnăm cu fermitate. În timpul atacului, câteva rachete au traversat neautorizat spaţiul aerian al ţării noastre. Republica Moldova este o ţară paşnică, care respectă integritatea teritorială şi suveranitatea altor ţări. Am spus acest lucru de fiecare dată şi am demonstrat acest fapt prin acţiuni, de aceea solicităm să fie respectate şi hotarele noastre”, a spus Maia Sandu, potrivit Moldpres şi Reuters, preluat de Agerpres.

Şefa statului moldovean a informat că „presiunile cresc zilnic, iar încercările de a destabiliza situaţia în ţară sunt tot mai frecvente”, dar că autorităţile fac totul pentru a păstra pacea şi liniştea în republică.

„Datoria noastră este să nu ne lăsăm manipulaţi şi provocaţi de cei care îşi doresc război şi haos. Nu vom permite destabilizarea situaţiei din ţară şi dezbinarea societăţii. Grupările criminale vor să creeze o situaţie de conflict pentru a răsturna ordinea publică şi a ajunge la putere, fapt prin care Rusia să poată folosi ţara noastră în război. Hoţii implică oamenii pentru a-şi atinge scopurile. Nu vă faceţi iluzii, nu veţi reuşi. Trădarea de patrie va fi sancţionată dur. Mulţumim poliţiştilor pentru că au reuşit să menţină ordinea publică, fără violenţe, în timpul protestelor organizate şi finanţate de hoţi. Corturile au fost dezinstalate de pe carosabil, însă acţiunile provocatoare continuă”, a afirmat Maia Sandu într-un briefing de presă.

În contextul situaţiei actuale, ea a solicitat guvernului să examineze modificarea temporară a legislaţiei, care să permită poliţiei să asigure ordinea publică. Şefa statului a subliniat că autorităţile depun tot efortul pentru „a asigura pacea, stabilitatea şi ordinea în ţară”.

Maia Sandu: „Protestatarii i-au promis Moscovei că vor stabili (la Chişinău) un guvern care va fi loial Rusiei”

Mii de persoane au ieşit în stradă în ultimele săptămâni la Chişinău şi au înălţat corturi în faţa clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei, cerând demisia guvernului proeuropean al Maiei Sandu şi protestând împotriva creşterii preţurilor.

Potrivit Reuters, şefa statului a cerut guvernului să amendeze legislaţia pentru a da mai multe puteri structurilor de aplicare a legii, însă nu a precizat în ce ar consta aceste puteri.

Maia Sandu a declarat că „protestatarii i-au promis Moscovei că vor stabili (la Chişinău) un guvern care va fi loial Rusiei”, informează agenţia de presă britanică, amintind că ea a câştigat alegerile prezidenţiale din 2020 în faţa unui contracandidat susţinut de Rusia şi urmează politici prooccidentale, insistând inclusiv asupra necesităţii ca Republica Moldova, situată între România şi Ucraina, să adere la UE, ceea ce a stârnit furia Moscovei.

Şefa statului a condamnat invazia Rusiei asupra Ucrainei, în timp ce Rusia a ameninţat că va tăia livrările de gaz în cadrul unei dispute asupra plăţilor la energie. Criticii Maiei Sandu susţin că ea ar trebui să negocieze un acord mai bun privind livrările de gaz din Rusia, principalul furnizor al Republicii Moldova.

Rusia staţionează trupe aşa-numite de „pacificare” în Transnistria de la începutul anilor 1990, când în urma unui conflict armat separatiştii transnistreni proruşi au scos cea mai mare parte a regiunii de sub controlul Chişinăului.