Arheologii au descoperit urmele primului „bec” într-o peșteră din Italia. Ce s-a întâmplat acolo în urmă cu 14.400 de ani

O nouă expediție în Peștera Basura din nord-vestul Italiei a scos la iveală noi dovezi despre cum oamenii din Paleoliticul superior târziu au călătorit prin tunelurile subterane, acum 14.400 de ani.

Cercetătorii au combinat analiza polenului, cărbunelui, excavările arheologice cu testarea experimentală pentru a reconstrui metodele de iluminat folosite de un grup mic de vizitatori epigravettieni, ale căror urme de picioare au fost găsite în peșteră, scrie archaeologymag.com.

Peștera Basura, situată în apropierea orașului Toirano din Liguria, este una din cele mai importante peșteri preistorice din Italia.

Arheologii au descoperit că polenul a ajuns în peșteră prin intermediul urșilor. Studiile timpurii au identificat rămășițe fosilizate de păr, resturi de plante și fitoliți conservați în sedimente.

Rămășițele de cărbune au indicat prezența umană. Arheologii au identificat 56 de fragmente de cărbune din „Sala Misterelor”, o porțiune din peștera Basura. Acestea aparțineau unor specii de pin.

O sursă bună de lumină „preistorică”

Rămășițele arse de pin au sugerat că oamenii preistorici au folosit lemnul ca sursă de lumină „portabilă”.

Pentru a verifica acest aspect, arheologii au încercat ei înșiși să folosească o torță din pin, în aceleași condiții din peștera Basura.

Experimentele au măsurat durata flăcării, vizibilitatea, consumul de „combustibil” și ușurința cu care te puteai deplasa prin tunelurile întunecate.

Rezultatele au arătat că două bețe de pin puteau asigura lumina pentru un grup de cinci persoane, care intra în peșteră.

Mai mult, consumul de „combustibil” a fost relativ redus: un băț de pin a ars cu 4 centimetri pe minut, în timpul testelor.

Potrivit arheologilor, aceste minitorțe din lemn de pin au reprezentat o sursă eficientă de lumină în subteran.

Ardeau suficient de mult pentru a susține deplasarea, emanau puțin fum și se consumau într-un timp destul de lung.

Sursa foto: archaeologymag.com

Autorul recomandă: