Misterul originii vieții: Potrivit unui studiu, animalele vertebrate ar fi apărut cu 200 de milioane de ani mai devreme decât se credea

O nouă analiză asupra fosilelor din China și Mongolia sugerează că primele animale vertebrate au apărut pe Pământ cu 200 de milioane de ani mai devreme decât se credea. Noul studiu contestă teoria răspândită că primele animale au evoluat din perioada geologică Ediacaran (acum 590 de milioane de ani). Cercetătorii spun că au găsit dovezi genetice care demonstrează că prima formă de viață animală a apărut acum 800 de milioane de ani.

Potrivit IFL Science , cele mai vechi fosile de animale de pe Pământ datează de acum 560 de milioane de ani. Acestea erau organisme multicelulare și relativ complexe, dar nu aveau încă gură sau tub digestiv. Cercetătorii susțin că originile lor sunt cu mult mai vechi.

ACTUALITATE 11 Octombrie, calendarul zilei: Se sting Angela Lansbury și Diane Keaton. Ziua Mondială de luptă împotriva durerii

07:15

STUDIU Marea întrebare despre Univers: când a început timpul? Majoritatea fizicienilor susțin că nu odată cu Big Bang-ul, potrivit unui studiu recent. Ce argumente au

06:40

Într-un sit din China, cunoscut ca Formațiunea Doushantuo, se află un ansamblu fosilifer numit Biota Weng’an. Datează de acum 590 milioane de ani și conține urme ale unor organisme marine microscopice. În ciuda gradului aproape perfect de conservare, dar nicio fosilă animală nu a fost găsită, ceea ce indică faptul că animalele ar fi trebuit să fi evoluat în intervalul a 30 de milioane de ani de la momentul de când datează biota Weng’an.

]n cazul ansamblului fosilifer din Mongolia – biota Kheseen – s-a descoperit o gam[ uimitoare de organisme marine bine conservate, dar fără nicio fosilă animală. Biota Kheseen este cu 40 de milioane de ani mai recentă decât Weng’an.

„Biota Kheseen infirmă argumentul potrivit căruia microfosilele excepționale de la Weng’an ar fi trebuit să includă și fosile animale dacă acestea ar fi existat la acea vreme”, afirmă într-un comunicat profesorul asociat Ross Anderson, de la Muzeul de Istorie Naturală al Universității din Oxford.

„Microfosilele de la Kheseen sunt la fel de bine conservate, și totuși animalele continuă să lipsească, în ciuda faptului că știm că ele existau în acea perioadă.”

Cercetătorii folosesc aceste date pentru a susține că, în ciuda gradului ridicat de conservare, absența fosilelor animale la Weng’an nu constituie o dovadă a faptului că animalele nu existau acum 590 de milioane de ani. Această explicație concordă, de asemenea, cu dovezile genetice. Acest lucru se datorează faptului că, atunci când cercetătorii analizează ADN-ul tuturor animalelor actuale și îi urmăresc evoluția până la origine, rezultă o dată cu sute de milioane de ani anterioară celei asociate cu situl de la Weng’an – un aspect care, anterior, ridica probleme.

„Fosilele corporale ale animalelor din perioada pre-Ediacarană ne scapă în continuare, iar această analiză nu demonstrează că animalele existau acum 800 de milioane de ani”, explică Orin Lole Durbin, doctorand și autor principal al studiului.

„Totuși, noile noastre dovezi fosile din Mongolia subminează unul dintre principalele argumente care limitează originea animalelor la intervalul Ediacaran, În același timp, analizele noastre bazate pe «ceasul molecular» indică faptul că istoria lor evolutivă s-ar putea întinde mult mai departe în trecut.”

Cercetătorii sugerează că siturile din China și Mongolia ar putea conserva medii care, din diverse motive, nu au fost populate de animalele timpurii. În schimb, ei susțin că ar trebui să căutăm indicii timpurii în alte regiuni ale lumii, care ar putea reprezenta medii diferite. Anterior, urme fosile de grăsimi modificate chimic, descoperite în Oman, au fost folosite pentru a susține ipoteza că bureții – care, deși diferă considerabil de aproape toate celelalte animale, sunt totuși animale – ar fi putut apărea încă de acum 650 de milioane de ani.

Dacă animalele au evoluat, într-adevăr, înainte de perioada de acum aproximativ 635 de milioane de ani, originea lor ar fi plasată în Criogenian, epocă în care se crede că cea mai mare parte a planetei – sau chiar întreaga planetă – era acoperită de gheață; un scenariu cunoscut sub numele de „Pământul-Bulgăre de Zăpadă” (Snowball Earth).Noul studiu a fost publicat în revista Science Advances.

Sursa Foto: Shutterstock