Claude Cohen-Tannoudji a murit la 93 de ani. Fizicianul a primit Premiul Nobel în 1997 pentru dezvoltarea unor metode de răcire și capturare a atomilor

Publicat: 25 10. 2026, 19:04

Fizicianul francez Claude Cohen-Tannoudji, ale cărui cercetări, recompensate cu Premiul Nobel, au transformat capacitatea oamenilor de știință de a controla atomii cu ajutorul luminii laser și a cărui carieră a fost marcată de legături strânse cu Israelul, a murit joi, 22 octombrie, la Paris, anunță ynetnews.com. Omul de știință avea 93 de ani. Decesul său a fost confirmat de Kastler Brossel Laboratory, instituția în care a investit o bună parte din cariera sa științifică.

Cohen-Tannoudji s-a născut la 1 aprilie 1933 în Constantine, Algeria, sub regimul francez și a crescut într-o familie de evrei, cu rădăcini în comunitatea de evrei expulzată din Spania.

 Loading ...

Acesta a fost educat în pofida restricțiilor impuse asupra evreilor de către regimul francez de la Vichy, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1953, Cohen-Tannoudji a intrat la prestigioasa Școală normală superioară din Paris, dorind inițial să studieze matematica.

Cine l-a îndreptat spre Fizică

Fizicianul Alfred Kastler i-a schimbat însă viziunea. Cohen-Tannoudji s-a alăturat grupului lui Kastler și a obținut doctoratul în 1962, studiind cum lumina interacționează cu atomii.

Această cercetare a devenit punctul central al unei cariere remarcabile. În colaborare cu colegii săi, Cohen-Tannoudji a dezvoltat tehnici care utilizează fascicule laser pentru a încetini atomii și a-i restrânge în regiuni minuscule ale spațiului. La temperaturi obișnuite, atomii se deplasează prea rapid pentru a putea fi observați în detaliu. Răcirea acestora până la temperaturi situate abia deasupra zero-ului absolut le permite cercetătorilor să studieze comportamentul cuantic cu o precizie extraordinară.

Echipa sa a contribuit la pionieratul unei metode cunoscute sub numele de „răcire Sisif”, în cadrul căreia interacțiunile cu lumina reduc, în mod repetat, mișcarea unui atom. Aceste progrese au deschis noi direcții în fizica atomică și optica cuantică, contribuind la dezvoltarea unor ceasuri atomice tot mai precise, precum și a unor tehnologii utilizate în navigație și în măsurători de mare precizie.

Claude Cohen-Tannoudji, Premiul Nobel pentru studierea atomilor

În 1997, Cohen-Tannoudji a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică alături de americanii Steven Chu și William D. Phillips pentru dezvoltarea unor metode de răcire și capturare a atomilor cu ajutorul luminii laser. Premiul a recunoscut descoperiri care au transformat o provocare experimentală într-un instrument științific esențial.

Acesta a fost remarcabil și ca dascăl. Savantul a predat peste 30 de ani la College de France, începând cu 1973.

Manualele sale de mecanică cuantică, scrise împreună cu Bernard Diu și Franck Laloë, au ajutat generații de fizicieni să stăpânească un subiect notoriu de solicitant. Laboratorul și prelegerile sale au influențat, de asemenea, viitori laureați ai Premiului Nobel, inclusiv Serge Haroche și Alain Aspect.

Relația cu Israelul

Relația sa cu Israelul s-a extins mult dincolo de recunoașterea academică. Institutul de Științe Weizmann l-a descris ca un susținător neclintit al cercetării israeliene, care a vizitat campusul său în mod repetat, chiar și în perioadele în care alți oameni de știință internaționali și-au anulat vizitele. El a încurajat cooperarea științifică dintre Franța și Israel și a susținut conferințe comune privind optica cuantică și neliniară.

A primit Premiul Harvey al Technion în 1996 și doctorate onorifice de la instituții israeliene, inclusiv Universitatea Ebraică din Ierusalim și Universitatea Bar-Ilan. Institutul Weizmann i-a onorat, de asemenea, contribuția la știință și angajamentul său față de schimburile academice. Membru al Academiei Franceze de Științe, Cohen-Tannoudji a primit Medalia de Aur CNRS a Franței în 1996.

Moștenirea sa nu se bazează doar pe capacitatea de a răci atomii aproape până la oprirea completă, ci și pe cercetătorii pe care i-a instruit, manualele pe care le-a scris și relațiile științifice internaționale pe care le-a ajutat să le mențină.

Sursa foto: Wikipedia