O echipă de cercetători internaționali avertizează că războiul nuclear și Inteligența Artificială riscă să ducă la declinul omenirii până în 2100

Războiul nuclear și utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale se numără printre amenințările care ar putea duce la un declin major în ceea ce privește sănătatea oamenilor la nivel global, până la sfârșitul acestui secol, potrivit unei noi evaluări realizate de o comisie internațională de experți și publicate în revista medicală The Lancet.

Evaluarea, realizată de Comisia The Lancet pentru amenințările globale la adresa sănătății în secolul XXI, se bazează pe date istorice și analize de risc. Cei 35 de experți implicați au analizat sute de posibile amenințări, selectând 17 considerate deosebit de importante pentru perioada 2025–2100.

Potrivit raportului, utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale, inclusiv pentru crearea unor arme biologice, și un conflict nuclear care ar provoca o criză alimentară globală au potențialul de a duce la declinul speciei umane. Autorii subliniază însă că probabilitatea unor asemenea scenarii rămâne redusă.

Pe lângă cele două amenințări, raportul include poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția copiilor, schimbările climatice, conflictele convenționale, reducerea ajutorului internațional pentru sănătate, consumul ridicat de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă.

Experții au analizat impactul acestor amenințări și prin prisma anilor de viață sănătoasă pierduți din cauza bolilor, dizabilităților sau deceselor premature.

Potrivit evaluării, limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8 grade Celsius, în locul unui scenariu în care aceasta ar ajunge la 4,4 grade, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă.

Raportul avertizează și asupra consecințelor reducerii ajutorului internațional destinat sănătății. O prăbușire sau o diminuare accentuată a acestuia ar putea provoca pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă până în 2100, aproape 70% din impact urmând să fie resimțit în Africa subsahariană.

Autorii subliniază că amenințările nu trebuie tratate separat, deoarece se pot amplifica reciproc. Ei recomandă consolidarea sistemelor de sănătate, investiții în inovații tehnologice și îmbunătățirea monitorizării riscurilor emergente.

„Deciziile luate de lideri astăzi vor modela sănătatea și bunăstarea generației următoare”, a declarat Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Indicatori și Evaluare în Sănătate al Universității din Washington, citat de The Guardian.

Un alt membru al comisiei, Ibrahim Abubakar, profesor de epidemiologie la University College London, a respins ideea că evaluarea urmărește să provoace panică. El a explicat că scopul este să le ofere factorilor de decizie informații despre riscurile care pot fi prevenite sau reduse prin politici publice.

Evaluarea urmează să fie actualizată anual, pentru a include date noi și eventuale amenințări emergente.