Guvernul vrea să îi scoată la suprafață pe cercetătorii din companiile private. Secretar de stat: „Firmele care fac cercetare vor primi o deducere de 50% din impozitul pe profit”

Publicat: 21/04/2015, 12:15

România are, în mod oficial, 12.000 de cercetători, spune secretarul de stat. În realitate, numărul lor este mai mare, ajungând până la 50.000, dacă îi iei în considerare și pe specialiștii care lucrează în departamentele de cercetare și inovare ale companiilor private. Statul vrea să îi scoată și pe aceștia la lumină, printr-un stimulent financiar acordat firmelor care derulează proiecte de cercetare – o deducere cu 50% a impozitului pe profit. Ideea unei astfel inițiative este ca firmele să aloce banii unor noi proiecte de cercetare, ceea ce ar trebui să conducă la dezvoltarea acestui domeniu în România. Poate avea însă statul garanția că banii vor fi folosiți de firme în acest scop? Secretarul de stat Prisecaru afirmă că vor exista experți care să se asigure de acest lucru.

Însă, deocamdată, România nu are suficienți experți care să evalueze proiectele din competițiile de cercetare aflate deja în derulare. Ministerul Educației are în plan atragerea unor experți, care vor evalua activitatea de cercetare a firmelor și dacă firmele îndeplinesc toate condițiile ele vor primi deducerile la impozit.

Întrebat despre întârzierea de peste un an și jumătate a rezultatelor evaluării proiectelor din programul Tinere Echipe, pentru care sute de cercetători au semnat o petiție online, Tudor Prisecaru spune că acest lucru se întâmplă din cauza lipsei de experți și nu poate da o dată certă la care se vor da aceste rezultate.După ultimele discuții, nu sunt decizii încă luate, dar ne gândim serios ca pe măsură ce domenii de evaluare își găsesc echipele de evalutori să dăm drumul la evaluare”, a spus Tudor Prisecaru.

Care este mesajul pentru tinerii cercetători care vor să se întoarcă în România? „Din experiența pe care o am cu mai mulți cercetători care au venit în ultimul an, am constat că li se oferă o salarizare lunară de peste 3.000 lei pe lună. Acum, depinde de situația fiecăruia, dar 3.000 de lei un lector universitar nu are. Este salariul unui conferențiar”, mai spune secretarul de stat pentru cercetare.

CITIȚI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL ACORDAT DE TUDOR PRISECARU:

Gândul: Domnule ministru, când veți lansa o nouă competiție de proiecte pentru strategia 2014-2020?

Planul Național III este în curs de avizare, mai sunt patru ministere care trebuie să-și pună avizul și va intra în procedură de hotărâre de guvern. Din acel moment se va organiza procesul de atribuire a conducerii programelor respective.

Gândul: Câte programe vor fi?

Programele sunt calate pe domeniile prezente în strategia națională, specializare inteligentă cu domeniile lor și prioritățile naționale cu domeniile lor. În momentul următor numărul lor se va înmulți un pic.

Gândul: Ce veți aduce în plus?

Pe partea de specializare inteligentă vor apărea alte domenii – energie și mediu, securitate și spațiu. Deci vor apărea și alte domenii.

Gândul: Strategia națională de cercetare are trei piloni principali, dintre care unul este că firmele devin operatori în cercetare. Ne puteți da mai multe detalii despre acest lucru?

În primul rând, probabil că știți deja că nu de mult a fost semnat ordinul comun între Ministerul Educației și Ministerul de Finanțe care permite creșterea deducerilor fiscale pentru acele entități economice care efectuează lucrări proprii de cercetare-inovare, drept pentru care se va trece la etapa imediat următoare de creare a grupului experți care vor certifica în fața ANAF-ului aceste proceduri. În cadrul ANCSI-ului a apărut un serviciu nou destinat în zona de cercetare, care va lucra împreună cu Agenția Națională a IMM-urilor și cu Camera de Comerț a României, avem deja legăturile formate, și ne vom folosi de reprezentanții dumnealor în interiorul țării pentru a merge și a discuta direct cu IMM-urile toată oferta în ceea ce privește participarea la fondurile de cercetare.

Firmele care fac cercetare primesc 50% deducere din impozitul pe profit

Gândul: Adică dacă o firmă mică sau mijlocie dacă prezintă un proiect într-un anumit domeniu- – să zicem energia verde- atunci este posibil să finanțați proiectul și să-i deduceți din impozit.

Exact. Nu trebuie să ne prezinte nouă acel proiect. Pur și simplu solicită părerea expertului și se duce la ANAF și-și deduce cheltuielile pe impozitul de profit. Deci nu mai trebuie să vină la noi. Pur și simplu va avea părerea unui expert agreat de ANAF.

Gândul: Ce calificare ar trebui să aibă acești experți astfel încât să-și dea seama că firmele nu se vor folosi de portița asta numai să nu mai plătească impozit?

ANAF-ul va fi cel care va verifica. Experții vor fi exact cum sunt cei de la corpul experților financiari. Așa un corp de experți vom crea pe baza listelor de experți care există la ora actuală în ministere pe domenii de activitate -financiar, dezvoltare, inovare. Vom centraliza în primul rând acești experți, vom merge cu dumnealor în discuți cu ANAF, pentru că ANAF-ul trebuie să-i recunoască, și apoi își vor putea desfășura activitatea. Așa cum corpul experților contabili își găsește aplicabilitate astăzi în România, așa își vor găsi și aceștia. Problema este ca noi să conștienzăm IMM-urile că pot aplica la acest instrument.

Gândul: Cam cât la sută din impozit își pot deduce firmele care fac cercetare?

50% din impozitul pe profit.

Gândul: Ați făcut o evaluare? Cam care ar fi impactul?

Colegii de la Ministerul de Finanțe au făcut aceste calcule, pentru că negocierea a durat cam un an de zile la Ministerul de Finanțe și au făcut toate simulările posibile. Dumnealor sunt mai în măsură să vă dea un răspuns concret, dar am fost în discuții destul de lungi, lângă noi fiind tot felul de organizații neguvernamentale care reprezentau IMM-urile doritoare și firmele maimari.

Gândul: Ce alte schimbări vor apărea în planul național III de cercetare în privința metodologiilor de aplicare la diversele competiții de proioecte?

În primul rând, schimbările sunt și bune și rele. La solicitarea Comisiei Europene au avut loc o serie de înăspriri ale condițiilor de eligibilitate, care au stârnit multe comentarii și proteste. De exemplu, pentru infrastructuri mari de cercetare se solicită ca o condiție de eligibilitate primară obținerea în trecut a unui calificativ A sau A+ pentru institutele de cercetare, sau C sau D pentru universități. Ceea ce diminuează numărul de universități eligibile la 40, deși clasificarea universităților nu a fost recunoscută în final din punct de vedere oficial. Totuși, Comisia Europeană a luat cunoștință de această clasificare și ne-a obligat într-un fel sau altul să o respectăm sau să venim cu o altă clasificare.

Gândul: Câte institute de cercetare sunt în România?

În momentul de față institute de cercetare înregistrate sunt 46. Mai există însă și alte institute de cercetare care sunt tot de stat sau private și care participă și ele la competițiile destinate impărțirii fondurilor structurale.

Gândul: În privința evaluatorilor, care va fi procedura pentru alegerea lor? Știm că acum câțiva ani România a renunțat la experți internaționali și s-a bazat mai mult pe cei români.

Nu, vă contrazic. Au fost comunicate date de UEFISCDI, la ultima competiție două treimi din evaluatori au fost străini. Nu prea se poate că nu găsești destui evaluatori români care să nu fie în conflict de interse sau să fie disponibili.

Gândul: Câți evaluatori străini sunt acum pentru toate proiectele? Sunt și pentru Tinere Echipe?

Deocamdată, listele pentru Tinere Echipe nu sunt validate, deci nu pot să vă dau un răspuns. Ce cunosc până în momentul de față sunt aproape 1000 de evaluatori validați. Am mai avea nevoie de încă o mie. Dar oricum cu cei o mie de evaluatori validați vom analiza posibilitatea de a da drumul procesului de evaluare.

Gândul: Câți cercetători sunt în România?

În momentul de față e greu de cuantificat un număr și o să vă spun imediat de ce. Cum considerăm cadrele dicactice din categoria C de exemplu? Sau din universitățile de educație și cercetare avansată? Îi considerăm ca fiind cercetători sau nu? Problema care se pune este cum considerăm cadrele didactice din universitățile acestea? Cum considerăm cadrele didactice din universitățile de educație și cercetare? Din punct de vedere strict al legislației fiecare cadru didactic are în normă și ore de cercetare. Prin umrare, dacă îl considerăm cercetător, atunci numărul de cercetători este foarte mare. Cinstit să fiu nu știu câți sunt angajați în universități.

Gândul: Să ne referim la cei angajați strict numai pentru cercetare.

Sunt 641, iar în institutele de cercetare sunt în jur de 11.500.

Gândul: Cum vi se pare acest număr? Avem suficienți oameni care se ocupă de cercetare?

Vedeți că acum este iarăși o întrebare cu un răspuns dificil. Sunt cei care se ocupă numai de cercetare plătită și înregimentată ca atare, dar la care se adaugă cei care se ocupă cu cercetarea inovarea în economie, și nu sunt puțini, dar din cauza absenței a acestor măsuri fiscale ei nu au apărut. Dau un exemplu: firma Continental, dacă îi veți vizita veți vedea un număr semnificativ de persoane angrenate în activitatea de inovare și dezvoltare. Dumnealor solicită ca în momentul de față nu numai personalul din IT să fie scutit de impozit, ci și personalul care lucrează în cercetare să beneficieze de această scutire. Discuțiile au fost deja demarate, și nu numai cu Continentalul. Cu Renault-ul au fost discuții foarte laborioase, pentru că deja ei au angrenați în partea de cercetare foarte mulți oameni.

Gândiți-vă că o multinațională are totuși în România câteva mii se oameni. Dacă punem la socoteală că 20% dintre aceștia cel puțin sunt angenați în actitatea de cercetare, dezvoltare, inovare vom da peste un număr mult mai mare de cercetători pe care noi nu-l cunoaștem.

Aici cred că e și o deficiență administrativă, pentru că bugetul alocat cercetării în domeniul privat este mult mai mare decât cel de la stat.

Gândul: O mare parte dintre tinerii cercetători au plecat din România. Aveți o statistică a oamenilor care au plecat din România și fac cercetare afară?

De acest lucru ar trebui să se ocupe Institutul Național de Statistică. Noi nu avem cum să înregistrăm asemenea situații, e foarte greu. Tot ce pot să vă spun este că și aceasta ar putea să fie o părere ușor deformată de realitatea existentă. De ce spun ușor deformată? Pentru că au venit foarte mulți înapoi. Poate n-ar strica să faceți o vizită pe platforma de la Măgurele și o să vă surprindă cât de mulți cercetători români au plecat și au revenit.

Gândul: Au venit pentru Laserul de la Măgurele.

Laserul de la Măgurele este încă în construcție. Nu au venit pentru asta. Gândiți-vă că pentru laserul de la Măgurele numărul total de posturi este 200. Sunt angajați mai puțin de 60 în momentul de față.

Gândul: Au venit atunci când s-a făcut reforma din cercetare, în 2011, când s-au lansat mai multe competiții de proiecte, dar nu și-au primit banii promiși prin proiecte. Ce le spuneți acestor oameni?

Îmi pare rău că colega a umblat pe birou, aveam o statistică, dar vă pot cita din memorie. Știți cât este venitul mediu prognozat pe anul acesta pe platforma de la Măgurele pentru cercetători? 5.000 de lei. Dacă există venituri foarte mari și venituri foarte mici și venituri foarte mari asta este o problemă de management intern. Pe cercetare, în niciun institut salariul mediu nu este sub 3000 de lei pe lună. Dacă dumneavostră considerați că la nivelul României aceste valori sunt mici, asta este posibilitatea în momentul de față. Cu toate aceste tăieri de care spuneți dumneavostră..

Gândul: Banii din proiecte au fost reeșalonați…

S-au reeșalonat, însă nu trebuie să uităm că există o politică managerială, iar dacă un director de proiect, indiferent de ce se întâmplă cu bugetul proiectului, își păstrează 4.300 de euro pe lună, iar la restul echipei le dă mult mai puțin, asta este o problemă de management intern a proiectului, pe de o parte.

Pe de altă parte, orientarea nouă din acest exercițiu 2014-2020 este către cercetarea aplicativă. Să nu ne surprindă faptul că la un moment dat Comisia Europeană va pune niște criterii foarte stricte, pentru că ea dorește ca cercetarea să fie dusă până la capăt în economie. Nu s-a explicat foarte clar la fiecare consiliu de competitivitate că aceasta constă numai în aplicabilitatea rezultatelor cercetării.

Gândul: Cât la sută din banii pentru strategia pe următorii șase ani sunt destinați cercetării fundamentale și cât cercetării aplicate?

Noi dorim totuși, așa cum am afirmat, unul din motivele pentru care dorim să apară două agenții, așa cum ne-a recomandat și colegiul consultativ, este ca să avem un echilibru între cele două. Deci nu vrem să apară distorsiuni între fondurile pentru cercetarea fundamentală și cea aplicativă. Noi încercăm să păstrăm acest echilibru.

Gândul: Bugetul pentru strategia pentru cercetare este de 3,78 de miliarde de lei. Cât va fi pentru anul viitor.

El va suferi o creștere foarte ușoară anul viitor. Abia din 2017 va începe o creștere mai accentuată pentru ca să ajungem ținta în 2020- 1%.

Gândul: Legea Educației prevede că și în prezent bugetul cercetării ar trebui să fie de 1%.

Dispoziția respectivă din lege nu are un caracter executiv. Și în momentul inexistenței unui fond la nivelul întregului buget este destul de dificil să acorzi cercetării valorile pe care le cerem noi. Noi înțelegem lucrul ăsta. De exemplu, nu ne punem întrebarea cum o să facem cu cei 2% pentru Apărare. Fiecare cere, trebuie însă să vedem și ce dă cercetarea în economie. Noi asta sperăm: ca încurajând cercetarea, încurajând fondurile private din cercetare, să creștem foarte mult aportul în economie. Și atunci să rezulte mai mulți bani prin care să putem crește și aportul cercetării.

Gândul: Ținând cont că în ultimii ani trei ani a fost o singură competiție de proiecte, ce l-ați sfătui pe un tânăr care ar dori să-și facă o carieră de cercetare științifică în România? În condițiile în care nu prea are de unde să ia bani?

Cu o bună pregătire teoretică, soluția ar fi crearea unui spin off pe lângă un institut sau universitate, cu fonduri europene. Aici rezidă cheia să ai o pregătire științifică solidă și să găsești oportunitățile în economie, la întreprinzătorii privați. Fiecare are câte o problemă și e dispus să plătească, nu prea mult, dar a sta și a veni competiția peste tine, și a aplica cu șansele de succes care sunt, mi se pare deja o chestie cam riscantă. Pentru că vedeți șansele de succes scad pentru că sunt mulți aplicanți și rata de succes normal că se reduce.

Vom introduce niște criterii în așa fel încât o universitate să nu mai poată să vină cu 7-800 de proiecte, pe care de fapt să nu le poată susține dacă prin absurd ar ieșit toate. Deci universitatea sau institutul de cercetare să garanteze pentru un număr limitat de proiecte în funcție de posibilitățile de cofinanțare pe care le are.

Gândul: Care e mesajul dumneavostră pentru un cercetător român care se gândește să plece în străinătate?

Pentru un exercițiu de post doc să spunem poate că ar fi interesant, mai ales că acest exercițiu i-ar putea la sfârșitul perioadei un post într-o universitate, fie în țară, fie acolo, fie într-un agent economic multinațional. Eu pot să vă spun că dintre studenții pe care îi am eu la Politehnică foarte mulți sunt angajați la diverse multinaționale- Renault, Bosch, Continental. Pentru așa ceva ar fi recomandabil, dar ulterior cred că găsirea unui loc în România este mai facilă.

Gândul: Ce îi spuneți unui cercetător român care vrea să se întoarcă în România? Ce condiții îi oferiți?

Din experiența pe care o am cu mai mulți cercetători care au venit în ultimul an am constat că li se oferă o salarizare lunară de peste 3.000 lei pe lună. Acum, depinde de situația fiecăruia, dar 3.000 de lei un lector universitar nu are. Este salariul unui conferențiar. Părerea mea este că, în condițiile corelării prețurilor din România, un astfel de salariu minim, plus posibilitatea aplicării de proiecte.

Gândul: Dar dumneavoastră trebuie să lansați competițiile…

Competițiile pentru fonduri structurale care sunt de lansat luna viitoare și care se vor lansa pe tot exercițiul acestei perioade. Deci pe lângă programele pe care le vom lansa în programul național III le vom lansa și pe celelalte. Dar experiența cea mai mare a tinerilor care vor veni din străinătate este în domeniul fondurilor structurale, unde posibilitatea de a crește salriul este foarte mare. Depinde iarăși de politica fiecărei entități economice, pentru că unii spun: bine ai venit cu proiectul-durează doi ani, eu totuși nu pot să-și admit un anumit salariu pentru că peste doi ani n-o să mai ai proiectul, dar eu va trebui să-și ofer același salariu. Deci depinde de manajementul fiecărei instituții.

Mediafax Foto//Bogdan Iordache

Cercetarea va avea două unități executive care vor distrui banii de proiecte

Gândul: Ce poziție are ministerul față de desființarea Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) care se va face printr-o lege, ce acum este la Parlament. Sunt două petiții ale cercetătorilor care vă cer o poziție, ei vor să știe ce se va întâmpla cu această instituție. Care este poziția dumneavostră?

Tot ce pot să vă spun este că modul în care ați pus problema arată de fapt o dezinformare, pentru că în momentul de față ministerul, cum au arătat acțiunile întreprinse de până acum, nu dorește desființarea UEFISCDI. Ministerul, conform principiilor de lucru în regim democratic, folosind colegiile consultative pe care le are la dispoziție și colaborarea cu Academia Română, a solicitat colegiilor consultative și Academiei Române, o părere în acest sens. Prima părere care a reieșit este cea care aparține colegiului de cercetare inovare care a recomandat ca să existe două unități executive, care să lucreze în tandem.

Una, UEFISCDI- chiar așa rămâne- care să se ocupe de programele de resurse umane și cercetare fundamentală, și o unitate executivă care să se ocupe de cercetarea, dezvoltarea, inovarea în domeniul aplicativ. Motivele care au stat la baza acestei recomandări au fost că procedura de evaluare și monitorizarea în timpul derulării a acestor proiecte este total diferită. De exemplu, la cercetarea fundamentală și universitară ne interesează vizibilitatea pe plan internațional, dincoace la cercetarea aplicată interesează modul cum se implementează în economie rezultatele cercetării. Este vorba de alt grup de evaluatori, alt grup de monitori, și în același timp s-a constatat că niciuna din țările din Uniunea Europeană nu are o singură unitate de acest fel, cel puțin două.

Gândul: Și atunci vom avea două unități care se ocupa de cercetare.

Așteptăm și celelalte păreri. Dar a rezultat o propunere logică din partea colegiului de cercetare, dezvoltare, inovare pe care nu văd de ce am putea să o respingem. Mai mult, există totuși și posibilitatea ca cele două unități să se monitorizeze una pe alta. În momentul de față nu avem această posibilitate, asta este adevărul.

Gândul: Să se monitorizeze în sensul de cum cheltuiesc banii.

Exact. Nu neapărat cum cheltuiesc banii, ci mai mult în ceea ce privește procedurile de evaluare pe care le aplică, pentru că acum ați văzut lumea protestează. Acum sunt destul de puțini cei care protestează. În anii trecuți, după fiecare competiție, au existat enorm de multe proteste în comparație cu ceea ce e acum, și toate erau împotriva UEFISCDI- cum de s-a putut realiza o asemenea evaluare. Deci, tot timpul când au existat astfel de concursuri de păroiecte a existat un număr de proteste foarte mare.

Gândul: Proteste din partea cui?

Cercetătorilor, grupurilor de cercetători. Toate aceste proteste există înregistrate pe email, noi le-am trimis la UEFISCDI, dumnealor aveau răspunsuri stereotipe, n-aveai ce să faci. Și toți acuzau evaluarea.

Gândul: Până acum s-a lansat o singură competiție de proiecte în programul de cercetare II pentru 2014. Rezultatele finale nu s-au dat însă pentru că nu sunt suficienți evaluatori. Când se va rezolva problema asta și de ce s-a întârziat?

N-aș putea spune că s-a întârziat.

Gândul: Cercetătorii așa spun că s-a întârziat un an și jumătate.

Competiția s-a lansat în toamna anului trecut, iar durata, să zicem din experiență până acum, este cel puțin de un an până când să se înceapă contractarea, a se vedea programele de IDEI, Parteneriate 2012, 2013. Acesta este un alt motiv pentru care s-a constat că dacă există o singură unitate executivă, din cauza efortului enorm, pentru că e un efort enorm aici, de a aduna evaluatorii, cu toate selecțiile pe conflicte de interese, pe domeniile de expertiză pentru fiecare. Practic, nu se poate realiza decât o competiție mare pe an și una- două mai mici. Dacă ar exista două unități s-ar putea dubla numărul de competiții. În momentul de față într-adevăr există o problemă deosebit de dificilă în a selecționa evaluatorii, pentru că sunt foarte multe proiecte, foarte multe aplicații, circa 3.000 și vă dați seama că asta presupune 9.000 de evaluări, nu de evaluatori. Asta ar însemna un număr de aproape 2.000-2.500 de evaluatori, care să poată să fie puși de acord și să lucreze într-un timp relativ scurt – 2 săptămâni- o lună.

Gândul: De ce credeți că ați primit atât de multe proiecte? Sunt atât de mulți bani în cercetare sau nu există niște criterii clare?

Aici a fost una dintre erori, noi am lansat această competiție, pentru că și ea are un istoric special, la solicitarea tinerilor cercetători din universități și institute. În universități se găsesc în momentul de față 641 de cercetători cu normă întreagă, din care 400 și ceva sunt la Universitatea București. Deci ne-am bazat pe solicitările dumnealor, exclusiv ale dumnealor, și nu ne-am așteptat la un număr atât de mare de proiecte. Trebuie să vă spun că din câte am fost informat de colegii de la UEFISCDI există și tineri cercetători de peste 60 de ani, și nu sunt puțini, pentru că din punct de vedere legislativ nu ai cum să introduci o barieră de vârstă. Și atunci criteriul de alegere a fost că participanții să fie în primii 5 ani de la susținerea tezei de doctorat.

Gândul: Care e soluția pentru ieșirea din acest impas?

Soluția este numai din evaluare. Evaluatorii vor evalua proiectele respective.

Gândul: Cât va mai dura?

După ultimele discuții, nu sunt decizii încă luate, dar ne gândim serios ca pe măsură ce domenii de evaluare își găsesc echipele de evalutori să dăm drumul la evaluare.

Gândul: Și un deadline? Când ar fi gata? Până la sfârșitul anului?

Nu pot să vă spun. A….. până la sfârșitul anului, va fi mult înainte, dar n-aș putea să vă spun o lună, două, trei luni. Dar, vă spun, se va apropia de un an de zile din momentul declanșării competiției.

Operator video: Romeo Croitoru

Montaj: Karin Frone

Producător: Cezar Helmis

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
„Nu e bine deloc”. Starea de sănătate a Regelui Charles s-ar fi înrăutățit. Palatul Buckingham...
Chirie de 30 de bani pe zi în locul din România cu priveliște de vis!...
FOTO. Ce frumoasă e iubita celebrului fotbalist! Poze hot cu manechinul
Simona Halep revine în Spania! Sportiva din România va evolua la Madrid Open
Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o...
Ce a pățit o româncă, după ce a cumpărat o caserolă cu aripioare de pui...
Regele Charles este într-o stare REA! S-au activat planurile de înmormântare!
Craterul din Slănic se măreşte, iar crăpăturile au ajuns la blocurile şi la casele din...
Cine este Ramona, tânăra de 28 de ani care ar fi căzut în gol de...
EXCLUSIV: 50 de lei o porție de hamsie la malul mării! Ce prețuri au restaurantele...
Wow sau Bau? Cât de mult le-au schimbat operaţiile estetice pe vedetele din România
China ne bate și la diesel! A creat un motor REVOLUȚIONAR
„Este foarte bolnav”. Îngrijorările cu privire la Regele Charles sunt din ce în ce mai...
Un veteran NASA a descoperit o nouă FORȚĂ a naturii, neștiută până acum
Regulă pentru absolut toți șoferii din România. Se pedepsește cu închisoarea de la 2 la...
Băsescu îl spulberă iar pe Geoană. Întrebarea la care trebuie să răspundă
Cât costă cea mai ieftină înmormântare organizată de „Regina Întunericului”. Suma este accesibilă pentru toate...
Regele Charles în stare gravă! Se pregătește înmormântarea!
Leo de la Roșiori a făcut mărturisiri emoționante despre momentele de marginalizare pe care le-a...
Ce au de împărțit la partaj Oana Radu și Cătălin Dobrescu: "El mă amenință că...
BANCUL ZILEI. Un dinamovist merge împreună cu câinele său într-un bar: - Dom’le, incredibil ce...
Regele Charles al III-lea este „mai bolnav decât lasă să se vadă”