Avocații care îl reprezentau pe Dinu Patriciu în procesul de divorț s-au retras

Publicat: 15 11. 2013, 17:49
Actualizat: 02 09. 2019, 23:39

Avocații de la casa de avocatură NNDKP (Nestor Nestor Diculescu Kingston Peterson), cei care îl reprezentau până acum pe omul de afaceri Dinu Patriciu în procesul de divorț, s-au retras. Decizia a fost anunțată în această dimineață, potrivit unor surse gândul.

Procesul de divorț a fost intentat de către Dinu Patriciu, la jumătatea lunii februarie a acestui an, acțiunea fiind înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 chiar de „ziua îndrăgostiților”, respectiv pe 14 februarie.

La finele lunii martie, Judecătoria Sectorului 1 a respins cererea Danei Patriciu de ajutorul public, dispunând ca aceasta să plătească taxa de timbru în valoare de 435.600.000 de lei într-un alt dosar în care solicită partajarea averii soțului ei, Dinu Patriciu.

Soția lui Dinu Patriciu a cerut separația judiciară a bunurilor deținute în comun, acuzându-l că, pe fondul unor relații extraconjugale și al unei stări de sănătate precare, a înstrăinat bunuri comune și a garantat obligațiii asumate scriptic în favoarea celei cu care are o relație extraconjugală.

Dana Patriciu a argumentat că este căsătorită cu Dinu Patriciu din 1994, iar în timpul celor 18 ani de căsnicie au dobândit împreună bunuri imobile și mobile, inclusiv tablouri, bijuterii, acțiuni/părți sociale la diverse societăți din România, Elveția, Anglia, Luxemburg, Olanda, Germania, Franța, Georgia, Cipru. Ea a indicat o cotă de contribuție de 50% la dobândirea acestor bunuri.

Ea susține că Dinu Patriciu a dispus de bunuri comune reprezentând piese de moblier și de decor și că mai multe obiecte de uz personal și cadouri au dispărut din reședința situată la Siliștea Snagovului. Ea afirmă că, prin acțiunile soțului său, patrimoniul comun a fost mult diminuat, iar stabilitatea economică a familiei este pusă în pericol în mod real.

Dana Patriciu își motivează gestul, precizând că, în pofida încercărilor repetate de a-și determina soțul să înceteze cu acest comportament, nu au reușit să ajungă la o înțelegere amiabilă, ceea ce face necesară intervenția instanței de judecată.

Prin urmare, ea cere separația judiciară a bunurilor comune obținute în timpul căsătoriei, modificarea regimului matrimonial din regimul comunității legale în regimul separației de bunuri, precum și lichidarea comunității de bunuri și partajul bunurilor comune obținute în timpul căsătoriei.